ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1696/2015
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1696/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra conflictului
negativ de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Suceava la data de 28 martie 2014 sub nr. 3464/314/2014, reclamanta
Asociația de Proprietari X Suceava a solicitat obligarea pârâtei E. Moldova Distribuție
SA la plata debitelor restante acumulate în perioada 01 septembrie 2011 - 31
ianuarie 2014, în cuantum total de 12.368,85 RON, compusă din 8107,36 RON, reprezentând
cheltuieli restante de întreținere acumulate în perioada 01 septembrie 2011 - 31
ianuarie 2014, și 4261,49 RON penalități aferente calculate pentru perioada septembrie
2013 - ianuarie 2014. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor
de judecată în cuantum de 40 RON, reprezentând taxă invitare mediere.
În drept, cererea
a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 din Regulamentul Cadru al Asociației de
proprietari din Legea locuinței nr. 114/1996, art. 49 și art. 50 din Legea nr. 230/2007,
H.G. nr. 1588/2007.
La data de 30
aprilie 2014, pârâta a depus întâmpinare, cerere de chemare în garanție a numitei
M.E. și o serie de înscrisuri.
Prin întâmpinare,
pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava și excepția
lipsei calității procesuale pasive a SC E. Moldova Distribuție SA.
Prin sentința
civilă nr. 3551 din 4 septembrie 2014, Judecătoria Suceava a declinat competența
teritorială de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei lași, prin raportare la
dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., avându-se în vedere că sediul pârâtei
se află în lași.
S-a reținut că
dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 4 și 7 C. proc. civ. invocate de reclamantă
nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât textul legal are ca și situație premisă
existența unui raport de locațiune, iar art. 113 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.,
presupune existența unui titlu de valoare din care să rezulte o obligație de plată.
Or, în prezenta
cauză, instanța a constatat că raportul dintre reclamantă și pârâtă nu este unul
de locațiune, ci este un raport ce izvorăște dintr-o obligație corelativă dreptul
de proprietate pe care reclamanta îl are cu privire la imobilul situat în municipiul
Suceava, arondat Asociației de Proprietari nr. X Suceava, respectiv aceea de a achita
contribuție la cheltuielile asociației de proprietari. De asemenea, instanța a reținut
că obligația de plată a sumelor pretinse de către reclamantă nu izvorăsc dintr-un
titlu de valoare.
Față de cele expuse
mai sus, având în vedere că sediul pârâtei este în municipiul lași, respectiv în
circumscripția teritorială a Judecătoriei lași, instanța a constatat că Judecătoria
Suceava nu este competentă pentru a soluționa prezenta cauză din punct de vedere
teritorial.
La Judecătoria
lași, sesizată cu soluționarea cauzei, reclamanta a invocat din oficiu excepția
necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocând faptul că pârâta are un dezmembrământ
fără personalitate juridică în Suceava, str. Ș.M., fiind incidente dispozițiile
art. 109 C. proc. civ. și ale art. 113 C. proc. civ.
Prin sentința
civilă nr. 3938 din 18 martie 2015 pronunțată de Judecătoria lași în Dosarul
nr. 37170/245/2014, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei
lași invocată de reclamantă și s-a declinat, în favoarea Judecătoriei Suceava, competența
soluționării acțiunii formulate de reclamantă, în contradictoriu cu pârâta E. Moldova
Distribuție SA lași și chemata în garanție M.E.
S-a constatat
ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Suceava și Judecătoria lași.
S-a suspendat
judecarea cauzei și s-a dispus înaintarea dosarului cauzei către Înalta Curte de
Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.
S-a reținut că,
în speță, pârâta are un dezmembrământ fără personalitate juridică și în Suceava,
str. Ș.M., astfel cum rezultă chiar din antetul adresei din 26 august 2013 înaintată
reclamantei, iar obligația de plată a cheltuielilor de întreținere și a penalităților
de întârziere, pentru apartamentul situat în Suceava, proprietatea SC E. Moldova
Distribuție SA, se execută în această localitate.
În plus, instanța
a observat că în cauză este vorba despre obligații de plată a cheltuielilor de întreținere
care au devenit scadente ulterior intrării în vigoare a noului C. civ., or, potrivit
art. 1494 alin. (1) pct. a) Noul C. civ., în lipsa unei stipulații contrare, obligațiile
bănești trebuie executate la domiciliul sau, după caz, sediul creditorului de la
data plății. În mod cert, obligația de a achita cheltuielile de întreținere este
o obligație bănească și la fel de cert este faptul că sediul creditorului plății
este în Suceava (creditorul plății fiind reclamantul din prezenta cauză).
În acest context,
s-a considerat că devin aplicabile prevederile art. 109 C. proc. civ., conform cărora,
cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat
se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate
juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc.
În ceea ce privește
noțiunea de dezmembrământ fără personalitate juridică, instanța a arătat că aceasta
este definită de art. 43 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, potrivit cu care „celelalte
sedii secundare - agenții, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembrăminte
fără personalitate juridică ale societăților și se menționează numai în cadrul înmatriculării
societății în registrul comerțului de la sediul principal". Definiția menționată
mai sus nu este una limitativă, ci doar exemplificativă, aspect ce rezultă cu certitudine
din sintagma „alte asemenea sedii". În plus, textul trebuie interpretat în
contextul dinamicii circuitului comercial, dinamică ce implică și organizarea unor
noi forme de organizare a activității comerciale, astfel încât ar fi lipsit de orice
rațiune să se statueze că textul enumera limitativ, sub forma denumirii sau a organizării,
dezmembrămintele fără personalitate juridică.
Astfel, un simplu
punct de informare pentru cetățeni îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru
a fi considerat un dezmembrământ fără personalitate juridică.
S-a reținut și
art. 116 C. proc. civ. potrivit căruia reclamanta are alegerea între mai multe instanțe
deopotrivă competente, aceasta alegând Judecătoria Suceava, unde s-a înregistrat
inițial cererea de chemare în judecată.
Înalta Curte,
constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,
care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul
dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010,
va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Suceava
competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea
dedusă judecății, reclamanta Asociația de Proprietari X Suceava a solicitat obligarea
pârâtei E. Moldova Distribuție SA la plata debitelor restante acumulate în perioada
01 septembrie 2011 - 31 ianuarie 2014, în cuantum total de 12.368,85 RON, având
în vedere că pârâta este proprietara imobilului situat în Suceava, str. V.
Regula generală
în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 C. proc. civ., care
prevede că: "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei
circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Dacă pârât în
proces este o persoană juridică de drept privat, cererea se introduce la instanța
unde aceasta își are sediul sau la instanța locului unde ea are un dezmembrământ
fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel
loc, în cazurile reglementate prin art. 109 C. proc. civ.
Conform dispozițiilor
art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010: „în afară
de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente instanța locului prevăzut
în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor
privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract".
Art. 116 din Noul
C. proc. civ. dispune că: „reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă
competente".
Este de necontestat
că prezenta cauză este guvernată de norme juridice ce instituie o competență alternativă,
având în vedere și textele legale anterior evocate, reclamanta având posibilitatea
de a introduce acțiunea fie la instanța de la locul executării obligației, care
este în Suceava, unde pârâta are un dezmembrământ fără personalitate juridică (conform
art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. raportat la art. 109 din același Cod) fie
la instanța de la sediul pârâtei care este în lași (conform art. 107 C. proc. civ.),
aceste instanțe fiind deopotrivă competente.
În cauză, opțiunea
reclamantei Asociația de Proprietari X Suceava a fost în sensul soluționării cauzei
la Suceava, prin urmare, la instanța în a cărei rază teritorială se află locul executării
obligațiilor, conform art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. adoptat prin Legea
nr. 134/2010, opțiune susținută de prevederile art. 116 C. proc. civ. adoptat prin
Legea nr. 134/2010.
Este de reținut
că, în toate cazurile de competență alternativă, alegerea instanței aparține reclamantului,
iar odată învestită una dintre instanțele competente teritorial, opțiunea acestuia
nu poate fi contestată, întrucât prin introducerea acțiunii s-a fixat în mod definitiv
competența teritorială a instanței respective.
Prin urmare, instanța
nu mai poate să se dezînvetească prin declinarea competenței de soluționare a cauzei,
din oficiu ori la cererea pârâtului și nici chiar reclamantul nu mai poate reveni
asupra alegerii, în favoarea unei alte instanțe competente.
În consecință,
în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C.
proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, Înalta Curte urmează a stabili competența
de soluționare a cererii formulată de reclamanta Asociația de Proprietari X Suceava
în favoarea Judecătoriei Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 18 iunie 2015.