ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.12.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5320/2012

HOTĂRÂRE
12.12.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5320/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra acțiunii de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal,

reclamantul P.T.N. a solicitat obligarea autorităților pârâte chemate în

judecată, să efectueze operațiunile necesare recunoașterii drepturilor sale de

revoluționar, prevăzute de Legea nr. 341/2004, finalizate prin emiterea

Titlului de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în Victoria Revoluției

Române”, potrivit art. 3 lit. b) pct. 3 din aceeași lege.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția necompetenței materiale

a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea acestei cauze, ca primă

instanță.

Înalta Curte, în temeiul

dispozițiilor art. 137 raportate la cele ale art. 158 alin. (1) C. proc. civ., va

analiza cu prioritate excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea

cauzei, fiind o excepție de ordine publică, menită să facă inutilă cercetarea pe

fond a cererii de chemare în judecată.

Potrivit dispozițiilor

art. 4 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: „1. recursurile

declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile

prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. în orice alte materii date

prin lege în competența sa”.

Prin urmare, potrivit

textului procedural precitat, Înalta Curte, ca regulă nu are competență materială

în soluționarea cauzelor civile ca primă instanță.

Pe de altă parte, reclamantul

a înțeles să invoce ca temei de drept al acțiunii, prevederile Legii nr. 554/2004

a contenciosului administrativ, aspect care atrage incidența dispozițiilor speciale

în ceea ce privește stabilirea competenței materiale a instanțelor judecătorești

în materia contenciosului administrativ. În acest sens, prevederile art. 10

alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată

prin Legea nr. 262/2008, au stabilit că „(…) litigiile privind actele administrative

emise sau încheiate de autorități publice centrale (…) se soluționează în fond de

secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel”.

Alin. (2) al art. 10 din

același act normativ prevede că împotriva sentințelor pronunțate de secțiile de

contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, se judecă la secția de

contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dând eficiență principiului

disponibilității părții în procesul civil și aplicând, coroborat, dispozițiile procedurale

privind competența materială a instanțelor judecătorești, la obiectul cererii de

chemare în judecată, la calitatea pârâților de autorități publice centrale, precum

și la temeiul juridic principal invocat de reclamant, respectiv dispozițiile Legii

contenciosului administrativ, care se completează cu cele ale C. proc. civ., rezultă

cu evidență că instanța supremă nu are competență materială de a soluționa prezenta

cauză în primă instanță, instanța competentă fiind Curtea de Apel Constanța, secția

contencios administrativ și fiscal. Curtea de Apel Constanța este competentă și

din punct de vedere teritorial potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea

nr. 554/2004, modificată, domiciliul reclamantului fiind situat în raza teritorială

a acestei curți de apel.

Pentru considerentele

expuse mai sus, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 158 alin. (1)

raportate la cele ale art. 159 alin. (2) C. proc. civ. și va constata că pricina

este de competența unei instanțe de alt grad și, în consecință, va admite excepția

necompetenței materiale, trimițând cauza la Curtea de Apel Constanța, secția contencios

administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.

Trimite

acțiunea formulată de

reclamantul P.T.N., în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, Secretariatul General al Guvernului, Secretariatul

General al Senatului României și Comisia Parlamentară pentru Problemele Revoluționarilor

din Decembrie 1989 la Curtea de Apel Constanța, secția contencios administrativ

și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 decembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-01-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 26/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.Obiectul acțiunii Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 08 noiembrie 2010
ÎCCJ 2012-05-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2579/2012
. i) Legea nr. 554/2004 pentru a se reține existența unui refuz nejustificat. 3. Recursul declarat de reclamant Împotriva sentinței Curții de apel a declarat recurs T.M.V., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru moti
ÎCCJ 2018-02-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 514/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 6242 din 28 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea reclaman
ÎCCJ 2012-05-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2558/2012
preschimbarea certificatului deținut în baza Legii nr. 42/1990 de către reclamant. În lipsa unei cereri asupra căreia autoritatea publică pârâtă să se pronunțe, instanța de fond a concluzionat că este inadmisibilă acțiunea formulată direct
ÎCCJ 2011-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1480/2011
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrat
Sursă