ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4300/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4300/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cererii de
revizuire de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea atacată pe calea revizuirii
Prin Decizia nr. 4543 din 10 decembrie 2012,
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal, a respins contestația în anulare promovată de contestatoarea G.M.M.
prin mandatar G.M.C.R. împotriva Deciziei civile nr. 1584 din 1 septembrie 2011
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal în Dosarul nr. 15712/3/2010, în contradictoriu cu
intimatele-pârâte Agenția Națională pentru Prestații Sociale prin
reprezentantul său legal A.T. și Agenția pentru Prestații Sociale a
Municipiului București, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea de Apel, analizând motivele invocate de către
contestatoare, a reținut că acestea reprezintă veritabile motive de recurs,
contestatoarea aducând argumente pentru susținerea acțiunii sale pe fond, însă
nicio critică concretă în privința deciziei pronunțată de instanța de recurs.
Or, calea de atac
extraordinară nu este o cale de reformare a hotărârilor pronunțate, care
devoluează fondul, fiind deschisă exclusiv pentru cauzele și motivele limitativ
prevăzute de dispozițiile legale.
Curtea a subliniat
că, potrivit dispozițiilor art. 129 din Constituția României, împotriva hotărârilor
judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de
atac, în condițiile legii, or, dispozițiile art. 317 și 318 C. proc. civ.
reglementează în mod limitativ cazurile pentru care se poate formula
contestație în anulare, niciunul din motivele invocate de către contestatoare
necircumscriindu-se acestora.
Fața de toate aceste
considerente, s-a impus respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă.
Revizuirea
exercitată în cauză
Împotriva acestei
hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, contestatoarea
G.M.M. a formulat cerere de revizuire, invocând în drept dispozițiile art. 322
pct. 5 din C. proc. civ.
În motivarea căii de
atac formulate, revizuenta redă istoricul cauzei și invocă dispozițiile legale
pe care le consideră incidente.
Considerentele
Înaltei Curți asupra cererii de revizuire
Înainte de a analiza
motivele invocate în calea de atac formulată, examinând cu prioritate, în
temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței
materiale invocată din oficiu, Înalta Curte reține că se impune declinarea
competenței de soluționare, cu consecința trimiterii cauzei spre competentă
soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În conformitate cu
dispozițiile art. 158 alin. (1) C. proc. civ., "când în fața instanței de
judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să
stabilească instanța competentă, ori, dacă este cazul, un alt organ cu
activitate jurisdicțională competent", iar potrivit dispozițiilor art. 159
pct. 2 C. proc. civ., "necompetența este de ordine publică în cazul
încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe
de alt grad".
Revizuirea este o
cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar dispozițiile
legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că revizuirea
nu poate fi promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres
de lege.
Potrivit art. 126
alin. (2) și art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea
căilor de atac ordinare și extraordinare sunt stabilite numai prin lege.
Din aceste norme
constituționale rezultă că legiuitorul are dreptul și libertatea de a stabili
condițiile în care părțile interesate pot exercita căile ordinare și
extraordinare de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin
Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este
parte.
În raport de
motivarea cererii de revizuire, competența de soluționare a căii extraordinare
de atac exercitate împotriva Deciziei nr. 4543 din 10 decembrie 2012 pronunțată
de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal, aparține Curții de Apel București, în temeiul art. 323 alin. (1) C.
proc. civ., conform căruia cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a
dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.
În aceste condiții,
cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei civile nr. 4543 din 10
decembrie 2012 va fi soluționată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a
de contencios administrativ și fiscal, care are competența de a analiza
îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a unei astfel de cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția
necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de
contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu.
Trimite cererea de
revizuire formulată de G.M.M. împotriva Deciziei nr. 4543 din 10 decembrie 2012
a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția de contencios
administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 13 noiembrie 2014.
Procesat de GGC - CL