ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 885/2015

Asupra conflictului

negativ de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei sectorului 1 București, reclamanta SC O.M.V. P. SA, a chemat în judecată

pe pârâta G.L., solicitând instanței, obligarea acesteia la restituirea sumei de

6.056 RON actualizată cu indicele de inflație, achitată benevol pârâtei în temeiul

titlului executoriu ulterior desființat.

Prin sentința

civilă nr. 19903 pronunțată la data de 14 noiembrie 2014 Judecătoria sector 1 București

a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, reținând, în esență, că este competentă

a soluționa cauza instanța în a cărei circumscripție teritorială se desfășoară executarea

silită, iar în prezenta cauză, instanța de executare este Judecătoria Bacău în a

cărei circumscripție teritorială s-a efectuat executarea.

Judecătoria Bacău

prin sentința civilă nr. 1153/2015 din 18 februarie 2015 a constatat că litigiul

nu este de competența sa întrucât instanța de executare în cazul plății unei sume

de bani este cea de la locul în care s-a plătit efectiv suma din titlul executoriu,

care în cazul de față a avut loc la sediul băncii unde SC O.M.V. P. SA are contul,

respectiv la Banca R. cu sediul în sectorul 1 București.

Astfel fiind,

a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 1

București și constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul

Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru emiterea regulatorului de competență.

Înalta Curte,

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,

care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul

art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind

în favoarea Judecătoriei sector 1 București competența teritorială de soluționare

a cauzei, pentru următoarele considerente:

S-a constatat

că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului

1 București, reclamanta SC O.M.V. P. SA a solicitat obligarea pârâtei G.L. la restituirea

sumei de 6.056 RON actualizată cu indicele de inflație, achitată benevol pârâtei

în temeiul titlului executoriu ulterior desființat.

Prealabil pronunțării

regulatorului de competență, trebuie avut în vedere că odată cu intrarea în vigoare

a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor

art. 159

1

C. proc. civ. a suferit modificări, în sensul că textul nou

introdus stabilește regimul juridic al excepției de necompetență, respectiv al persoanelor

sau organelor care pot invoca necompetență și până la ce moment al procesului.

Astfel, necompetență

de ordine publică, generală, materială și teritorială exclusivă, poate fi invocată

de oricare dintre părți sau de instanță, din oficiu, până la prima zi de înfățișare

în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului,

iar necompetență de ordine privată poate fi invocată doar de pârât prin întâmpinare

sau, când nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfățișare.

După cum se poate

observa, obiectul cauzei dedus judecății îl constituie o întoarcere a executării

ca o consecință a desființării în parte, a titlului executoriu reprezentat de sentința

civilă nr. 1618 din 11 octombrie 2010 a Tribunalului Bacău.

Prima instanță

sesizată, Judecătoria sector 1 București nu putea invoca din oficiu excepția necompetenței

teritoriale, știut fiind că, în cazul în care nu se pune în discuție necompetență

teritorială exclusivă a instanței, singurul care poate invoca excepția este numai

pârâtul, care are la îndemână două posibilități: prin întâmpinare sau cel mai târziu

până la prima zi de înfățișare.

Astfel, în mod

greșit Judecătoria sector 1 București a declinat competența de soluționare a cauzei

la Judecătoria Bacău, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, dreptul de a decide

competența soluționării cauzei revine pârâtei, instanța neputând să dispună, din

oficiu.

Față de considerentele

anterior expuse și văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta

Curte stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector

1 București, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 1 București.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 19 martie 2015.