ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4680/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4680/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanta SC B.T. SRL

a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și

Turismului și Agenția Pentru Dezvoltare Regională Nord Vest, următoarele:

- admiterea acțiunii,

anularea actului administrativ înregistrat din 21 iunie 2012, emis de intimata

de rd. 1 și a celui intitulat notificare privind rezultatul evaluării tehnice

și financiare înregistrată din 30 ianuarie 2012, respectiv din 30 ianuarie 2012

emis de intimata de rd. 2 și, pe cale de consecință, anularea punctajului

acordat în urma evaluării Cererii de finanțare pentru Proiectul cu titlul „Bază

turistică și de agrement Seini-Săbișa, jud. Maramureș" înregistrată din 15

iulie 2010 (cod SMIS 24089);

- obligarea intimatei

de rd. 1 să procedeze la o nouă evaluare a Cererii de finanțare pentru

Proiectul cu titlul „Bază turistică și de agrement Seini-Săbișa, jud.

Maramureș", înregistrată din 15 iulie 2010 (cod SMIS 24089);

- obligarea

intimatelor la cheltuieli judiciare.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că a depus la organismul intermediar din regiunea în care

urmează să fie implementat proiectul, respectiv la Agenția pentru Dezvoltare

Nord-Vest, la data de 15 iulie 2010, cererea de finanțare din 15 iulie 2010

(cod SMIS 24089) pentru a primi co-finanțare din Fondul European de Dezvoltare

Regională (FEDR) Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 4

„Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local", Domeniul

de intervenție 4.3 „Sprijinirea Dezvoltării microîntreprinderilor" pentru

proiectul cu titlul „Bază turistică și de agrement Seini-Săbișa, jud.

Maramureș", iar ulterior s-au demarat de către reprezentanții organismului

intermediar proceduri de verificare preliminară a dosarului și a Cererii de

finanțare, în baza grilei de verificare prevăzută în Anexa 2 la Ghidul

Solicitantului. În etapa preliminară s-a verificat Cererea de finanțare a

proiectului reclamantei, cererea fiind declarată admisă pentru următoarea etapă

a procesului de evaluare și selecție, respectiv evaluarea tehnică și

financiară.

A mai arătat reclamanta

că, la data de 28 septembrie 2010, prin adresa POR, intitulată Scrisoare rezultat

verificare preliminară a cererii de finanțare, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest

i-a comunicat reclamantei că cererea a fost admisă, dar având în vedere faptul că

proiectele acceptate până la acel moment acoperă deja 135% din alocarea financiară

regională disponibilă pentru domeniul major de intervenție 4.3, proiectul reclamantei

va fi inclus într-o listă de rezervă, iar proiectele din lista de rezervă vor fi

evaluate tehnic și financiar în măsura disponibilizării ori suplimentării fondurilor

alocate, aceste aspecte urmând a se aduce la cunoștința reclamantei.

Ulterior s-a demarat procedura

de evaluare tehnică și financiară a proiectului de către o echipă de experți evaluatori

independenți contractați de către Autoritatea de Management din cadrul intimatei

de rd. 1 și, astfel, prin notificarea din 30 ianuarie 2012, respectiv din 30

ianuarie 2012 emisă de către Agenția de Dezvoltare Regională Nord Vest, s-a adus

la cunoștința reclamantei faptul că cererea de finanțare a fost respinsă, punctajul

obținut fiind de 2,90 puncte, punctajul minim pentru acceptarea proiectului fiind

de 3,5 puncte.

Reclamanta a contestat

rezultatul procesului de evaluare și selecție în termenul de 30 de zile de la primirea

Notificării, termen prevăzut de Ghidul Solicitantului, iar prin adresa din 21

iunie 2012 a fost informată că, urmare a contestației depuse, AMPOR din cadrul MDRT

a respins contestația, aceasta fiind considerată neîntemeiată.

Reclamanta a apreciat

că proiectul său a fost subevaluat la toate criteriile de selecție, acordându-i-se

un punctaj inferior, astfel că motivele respingerii contestației sunt neîntemeiate.

Prin sentința civilă

nr. 368/2013 din 19 iunie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC B.T. SRL, în

contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Agenția

Pentru Dezvoltare Regională Nord Vest, a anulat actul administrativ înregistrat

din 21 iunie 2012 și notificarea privind rezultatul evaluării tehnice și financiare

înregistrată din 30 ianuarie 2012 și respectiv din 30 ianuarie 2012, a anulat punctajul

acordat în urma evaluării cererii de finanțare pentru proiectul "Bază turistică

și de agrement Seini-Săbișa, jud. Maramureș" înregistrată din 15 iulie 2010,

a obligat pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului să procedeze la

o nouă evaluare a aceleiași cereri.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Reclamanta a depus la

data de 15 iulie 2010, la Agenția pentru Dezvoltare Nord - Vest, cererea de finanțare

din 15 iulie 2010 (cod SMIS 24089) pentru o co-finanțare din Fondul European de

Dezvoltare Regională (FEDR) Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară

4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local", Domeniul

de intervenție 4.3 „ Sprijinirea Dezvoltării microîntreprinderilor" pentru

proiectul cu titlul „Bază turistică și de agrement Seini-Săbișa, jud. Maramureș".

La data de 28

septembrie 2010 Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, prin adresa POR intitulată

,,Scrisoare rezultat verificare preliminară a cererii de finanțare,, i-a comunicat

reclamantei că cererea a fost admisă, dar având în vedere faptul că proiectele acceptate

până la acel moment acoperă deja 135% din alocarea financiară regională disponibilă

pentru domeniul major de intervenție 4.3, proiectul reclamantei va fi inclus într-o

listă de rezervă.

Ulterior, s-a demarat

procedura de evaluare tehnică și financiară a proiectului și astfel prin notificarea

din 30 ianuarie 2012, respectiv din 30 ianuarie 2012 emisă de către Agenția de Dezvoltare

Regională Nord Vest, s-a adus la cunoștința reclamantei faptul că cererea de finanțare

a fost respinsă, punctajul obținut fiind de 2,90 puncte, punctajul minim pentru

acceptarea proiectului fiind de 3,5 puncte.

Reclamanta a contestat

rezultatul procesului de evaluare și selecție, iar prin adresa din 21 iunie 2012

a fost informată că, urmare a contestației depuse, AMPOR din cadrul MDRT a respins

contestația ca neîntemeiată.

A reținut instanța de

fond că principala critică de nelegalitate a actului administrativ contestat se

circumscrie modalității de evaluare a proiectului intitulat ,,Baza turistică și

de agrement Seini-Săbișa, jud. Maramureș,,.

Astfel, reclamanta a contestat

punctajele acordate, instanța dispunând efectuarea unei expertize judiciare de către

expertul R.C.E. - expert accesare fonduri structurale și de coeziune europene, având

ca obiectiv: verificarea modului de stabilire a punctajului acordat în urma evaluării

cererii de finanțare pentru proiectul "Baza turistică și de agrement Seini-Săbișa,

județul Maramureș".

Diferențele de punctaj

între experții evaluatori și expertul judiciar au apărut la următoarele subpuncte:

- La subcriteriul 1.3

- Promovarea egalității de șanse și a nediscriminării - reclamanta a fost notată

cu 1 punct din 6 posibile, expertul apreciind că se impuneau a fi acordate 3 puncte.

- La subcriteriul 1.4

- Promovarea dezvoltării durabile - proiectul a fost notat cu 1 punct din 6 posibile,

expertul apreciind că se impuneau a fi acordate 3 puncte.

- La subcriteriul 2.1

- Capacitatea solicitantului de a realiza investiția propusă - proiectul a fost

notat cu 3,5 puncte din 6 posibile, expertul apreciind că se impuneau a fi acordate

5 puncte.

- La subcriteriul 2.2

- Metodologia de implementare a proiectului - proiectul a fost notat cu 3 puncte

din 6 posibile, expertul apreciind că se impuneau a fi acordate 5 puncte.

- La subcriteriul 2.4

- Calitatea planului de afaceri - proiectul a fost punctat cu 1 punct din 6 posibile,

expertul apreciind că se impuneau a fi acordate 3 puncte.

În raportul de expertiză

menționat s-a conchis că, în urma analizei criteriilor și subcriteriilor din Grila

de evaluare referitoare la proiectul depus de reclamantă, punctajul corect de care

acesta ar fi trebuit să beneficieze este de 3,75 puncte.

Contrar susținerilor pârâtei,

Curtea a constatat că expertul desemnat de instanță a justificat, cu privire la

fiecare subcriteriu, rațiunile care au determinat acordarea unui anumit număr de

puncte, reținând că în fapt pârâta a fost cea care nu a motivat în nici un fel maniera

de acordare a punctajului în ceea ce privește proiectul reclamantei, neînțelegând

să argumenteze punctajul acordat nici măcar în urma depunerii contestației administrative.

În ceea ce privește susținerea

pârâtului, în sensul că nici contestația inițială și nici completarea acesteia nu

ar fi cuprins unele elemente obligatorii prevăzute în Ghidul solicitantului, Curtea

a constatat că, în condițiile în care contestația reclamantei nu a fost respinsă

nici ca tardivă și nici nu a fost anulată, ci a fost respinsă pe fond, aceste aspecte

nu mai pot fi invocate direct în cadrul prezentei proceduri.

Prin urmare, Curtea a

apreciat că expertul a justificat acordarea fiecărui punctaj în parte, din acest

punct de vedere susținerile pârâtei privind un eventual subiectivism din partea

expertului desemnat să efectueze lucrarea fiind neîntemeiate.

S-a reținut în considerentele

hotărârii atacate că, existând elemente suficiente de natură să pună la îndoială

corectitudinea evaluării proiectului reclamantei de către evaluatorii externi desemnați

de pârâtă, date în special de diferența mare de punctaj între cele 2 evaluări (cea

a evaluatorilor externi și cea efectuată de expertul desemnat de instanță), acțiunea

ce vizează sancționarea nelegalității actelor contestate este fondată, sens în care,

în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a anulat actul administrativ

înregistrat din 21 iunie 2012 și notificarea privind rezultatul evaluării tehnice

și financiare înregistrată din 30 ianuarie 2012 și respectiv din 30 ianuarie

2012, precum și punctajul acordat în urma evaluării cererii de finanțare pentru

proiectul "Bază turistică și de agrement Seini-Săbișa, jud. Maramureș",

înregistrată din 15 iulie 2010.

Ca o consecință, în baza

acelorași dispoziții legale, pentru restabilirea situației anterioare, instanța

a obligat autoritatea să procedeze la o nouă evaluare a aceleași cereri.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Vest, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

I. Pârâtul Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice arată în motivele de recurs formulate

că instanța de fond a încuviințat în cauză administrarea probei cu expertiză, fiind

astfel desemnat expertul R.C.E., că împotriva raportului întocmit de acesta pârâtul

a formulat obiecțiuni, însă instanța de fond a achiesat în totalitate la susținerile

expertului desemnat în cauză și în mod greșit a admis acțiunea promovată de către

SC B. SRL.

Recurentul arată că instanța

de fond nu a ținut cont de motivele care au stat la baza respingerii cererii de

finanțare, a actelor care au stat la baza acestei soluții și de obiecțiunile care

au fost formulate la raportul de expertiză întocmit în cauză.

II. Pârâta Agenția pentru

Dezvoltare Regională Nord Vest critică sentința recurată, solicitând respingerea

în totalitate a cererii introduse de reclamantă împotriva agenției, invocând lipsa

calității sale procesuale pasive.

Arată recurenta-pârâtă

că nu Agenția de Dezvoltare Regională a evaluat și respins proiectul depus de reclamantă

în vederea obținerii finanțării, decizia de respingere a Cererii de finanțare fiind

a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, așa cum arată și Acordul cadru

semnat între Minister și Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Mai arată recurenta că

atribuția evaluării și acordării punctajului pentru fiecare din criteriile din grilă

este exclusiv a experților independenți numiți de minister, acesta din urmă analizând

contestația depusă de reclamantă și respingând-o ca fiind neîntemeiată prin adresa

din 21 iunie 2012, prin care ministerul motivează punctajul acordat și carențele

proiectului depus.

Pe cale de consecință,

apreciază recurenta, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest nu poate avea calitate

procesuală pasivă nici în ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, nefiind

abilitată să efectueze evaluarea proiectelor din punct de vedere tehnic și financiar

și nici să acorde punctaj pentru criteriile din grila de evaluare.

Având în vedere răspunsul

documentat și fundamentat din punct de vedere tehnic pe care AM POR l-a transmis

ca răspuns la contestația depusă de reclamantă, recurenta consideră acțiunea depusă

de aceasta ca fiind netemeinică.

Prin întâmpinările formulate

în cauză, intimata-reclamantă SC B.T. SRL a invocat excepția nulității recursurilor

declarate în cauză pe motiv că recurenții nu s-au conformat exigențelor art. 302

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., neindicând motivele de nelegalitate prevăzute de

art. 304 C. proc. civ. pe care își întemeiază recursul, dar nu au formulat nici

critici care să poată fi încadrate din oficiu în vreunul din cazurile de casare

sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Înalta Curte, deliberând,

respinge excepția nulității recursurilor ca neîntemeiată, apreciind, pe de o parte,

că susținerile recurenților pot fi încadrate în prevederile art. 304 C. proc. civ.,

iar, pe de altă parte, că prevederile art. 304

1

C. proc. civ. dau posibilitatea

instanței să analizeze cauza sub toate aspectele.

Examinând cauza prin prisma

motivelor invocate de recurenți, Înalta Curte constată că recursurile declarate

de aceștia sunt fondate, dar în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse

în continuare.

Verificând, susținerile

recurenților prin prisma dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ. se constată

că acestea sunt fondate, în condițiile în care sentința atacată reflectă evaluarea

incompletă a materialului probator, cu consecința necercetării corespunzătoare a

fondului raportului juridic litigios.

Astfel, așa cum rezultă

din considerentele sentinței recurate, la soluționarea cauzei instanța de fond nu

a analizat în concret apărările pârâților, înscrisurile care au stat la baza respingerii

cererii de finanțare, modul concret în care recurentul-pârât, prin cei doi experți

independenți, a efectuat evaluarea tehnică și financiară a cererii de finanțare

formulată de intimata-reclamantă pentru proiectul cu titlul „Bază turistică și de

agrement Seini-Săbișa, jud. Maramureș", ci s-a limitat la a prelua concluziile

raportului de expertiză întocmit în cauză, fără a reda printr-un raționament propriu

motivele care au determinat însușirea evaluării/punctării efectuată de expert în

detrimentul punctajului acordat de experții desemnați de recurentul-pârât în faza

administrativă de evaluare a proiectului, cu atât mai mult cu cât existau divergențe

în interpretarea prevederilor Ghidului solicitantului, vizibile chiar și din simpla

lecturare a obiecțiunilor la raportul de expertiză, formulate de recurentul-pârât.

Deși instanța de fond

a observat că cei trei experți implicați în procedura de evaluare au punctat diferit

cererea de finanțare, tocmai prin prisma unei interpretări diferite a condițiilor

stabilite pentru eligibilitatea proiectelor prin Ghidul solicitantului, ceea ce

ar fi impus expunerea propriului raționament cu privire la interpretarea respectivelor

cerințe și, implicit, însușirea motivată a uneia dintre cele două evaluări, aceasta

s-a limitat la a prelua concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză.

Cu titlu de exemplu, în

interpretarea cerințelor de eligibilitate cuprinse în Ghidul solicitantului, cei

trei experți evaluatori (doi în faza de evaluare administrativă și unul desemnat

în cauză) au avut opinii diferite în legătură cu evaluarea/punctarea cerințelor

referitoare la promovarea egalității de șanse și a nediscriminării, la persoanele

cu handicap, la respectarea reglementărilor în domeniu și a cerințelor legale minime

în privința mediului înconjurător și a eficienței energetice, la experiența în domeniul

pentru care se solicită finanțarea/domenii colaterale, etc.

Relevant în acest sens

este și faptul că în considerentele sentinței nu este indicată nicio normă juridică

din legislația primară sau secundară aplicabilă în cauză, astfel încât instanța

de control judiciar să poată verifica modul în care instanța de fond a apreciat

asupra legalității și temeiniciei punctajului de 3,75 puncte, stabilit prin raportul

de expertiză efectuat în cauză.

Așadar, este lesne de

observat că, în speță, judecătorul fondului, fără a ține cont de faptul că orice

expertiză efectuată potrivit art. 201 alin. (1) C. proc. civ. cuprinde doar o opinie

de specialitate asupra problematicii supuse analizei, opinie pe care instanța trebuie

să o evalueze în raport cu toate elementele probatorii și cu toate circumstanțele

cauzei, nu a făcut decât să preia constatările și concluziile raportului de expertiză

efectuat în cauză, fără a le corobora cu alte probe și fără a expune propriul raționament

pe care și-a fundamentat convingerea și pe baza căruia a înlăturat apărările autorității

pârâte, așa încât este întemeiată critica formulată de recurentul-pârât sub acest

aspect.

În consecință, Înalta

Curte constată că judecătorul fondului, pentru a determina în mod corect raportul

juridic dedus judecății, nu a evaluat întreg materialul probator administrat în

cauză, nu a examinat, prin prisma dispozițiilor legale din materie, dacă probele

administrate fac dovada celor susținute de intimata-reclamantă, o astfel de atitudine

echivalând cu o necercetare judecătorească efectivă a fondului cauzei, aspect de

natură a prejudicia dreptul la un proces echitabil cel puțin al uneia dintre părți.

În acest context, se impune

a fi amintit faptul că jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului

subliniază rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art.

6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,

în sensul că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât

dacă susținerile părților sunt analizate de instanță, aceasta având obligația de

a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor probatorii

(Albina contra României, Gheorghe contra României).

Înalta Curte, în temeiul

art. 312 alin. (1) - (2) C. proc. civ. și al art. 20 alin. (3) teza finală din Legea

nr. 554/2004, va admite recursurile și va casa sentința, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare aceleiași instanțe, care urmează să analizeze și să răspundă motivelor

și apărărilor invocate de părți, cu indicarea temeiurilor de drept și de fapt care

i-au format convingerea.

La soluționarea cauzei,

instanța de fond va trebui să analizeze raportul juridic litigios, ținând cont atât

de particularitățile cauzei determinate de interpretarea și aplicarea cerințelor

de eligibilitate reglementate de Ghidul solicitantului, interpretate diferit de

experți, ceea ce impune stabilirea conținutului și limitelor fiecărui criteriu/subcriteriu

de evaluare, de apărările recurenților-pârâți, de înscrisurile care au stat la baza

respingerii cererii de finanțare, dar și de faptul că instanța de contencios administrativ

nu se poate substitui autorității publice cu atribuții în stabilirea punctajului

total rezultat în urma evaluării.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității

recursurilor.

Admite recursurile declarate

de pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția

pentru Dezvoltare Regională Nord Vest împotriva sentinței civile nr. 368/2013 din

19 iunie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal.

Casează sentința atacată

și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 5 decembrie 2014.