ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 913/2015

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la data de 6 august 2014, sub nr.

3769/107/2014 reclamanta SC T.E. SRL a formulat cerere de înființare a popririi

asigurătorii asupra conturilor bancare ale pârâtei I.W.C. GMBH, asupra părților

sociale deținute de pârâtă la societățile I.P.R. SRL, IWC ... ... 1 SRL, IWC T.

SRL și IWC R. SRL, asupra dividendelor cuvenite pârâtei de la societățile

menționate și asupra părților ce s-ar cuveni pârâtei prin lichidarea

societăților respective, până la concurența sumei de 554.123 euro.

Prin Încheierea nr.

182 din 8 august 2014, pronunțată de Tribunalul Alba a fost admisă cererea

formulată de reclamantă, dispunându-se instituirea măsurii popririi

asigurătorii asupra conturilor bancare ale pârâtei asupra părților sociale

deținute de pârâtă la societățile I.P.R. SRL, IWC ... ... 1 SRL, IWC T. SRL și

IWC R. SRL asupra dividendelor cuvenite pârâtei de la societățile menționate și

asupra părților ce s-ar cuveni pârâtei prin lichidarea societăților respective,

până la concurența sumei de 554.123 euro.

Prin Decizia civilă

nr. 426/2014 din 30 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în

Dosarul nr. 3769/107/2014 a fost admis apelul declarat de pârâta I.W.C. GMBH

împotriva Încheierii nr. 182/CC/F/2014 a Tribunalului Alba, fiind anulată

încheierea atacată, cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare

Tribunalului București, apreciindu-se că în cauză sunt incidente dispozițiile

art. 126 C. proc. civ., iar nu dispozițiile art. 119 C. proc. civ., întrucât

„în prezenta cauză raporturile juridice sunt între două societăți

distincte", obiectul cauzei neputând fi calificat drept o cerere în

materie de societăți comerciale.

Pe rolul Tribunalului

București, litigiul a fost înregistrat la data de 24 noiembrie 2014, sub nr.

40719/3/2014.

Prin Sentința civilă

nr. 6011 din 2 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a

VI-a civilă a fost admisă excepția necompetenței teritoriale exclusive a

Tribunalului București, secția a VI-a civilă, fiind declinată competența de

soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC T.E. SRL și pe pârâta I.W.C. GMBH,

în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a hotărî

astfel, Tribunalul București a reținut față de obiectul litigiului, ce vizează

o transmitere a părților sociale și de calitatea părților, asociați în cadrul

societății A.E. SRL, precum și de împrejurarea că transmiterea părților sociale

trebuie adusă la cunoștința terților prin înscrierea acesteia în registrul

comerțului în care este înregistrată societatea ale cărei părți sociale sunt în

discuție, că acțiunea ce formează obiectul Dosarului nr. 3737/107/2014

constituie o cerere în materie de societate, astfel încât, competența

teritorială de soluționare a acesteia se determină în condițiile art. 119 C.

proc. civ.

S-a mai reținut că,

fiind o normă imperativă, părțile nu pot deroga de la norma de competență instituită

de art. 119 C. proc. civ., astfel încât, clauza inclusă la art. 16.8 din

Acordul de cooperare nu poate determina în privința litigiului de fond o

prorogare convențională a competenței, în favoarea unei alte instanțe decât cea

competentă teritorial în baza prevederii legale menționate.

Tribunalul București

a apreciat că, nefiind în prezența unui conflict negativ de competență, în

condițiile în care nu există declinări reciproce de competență, acesta fiind

învestit cu soluționarea litigiului ca urmare a admiterii apelului declarat

împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Alba, nu va face aplicarea

dispozițiilor art. 135 C. proc. civ.

Tribunalul Alba,

secția civilă, prin Sentința civilă nr. 16/2015 din 16 ianuarie 2015 a admis

excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Alba și a declinat

competența de soluționare a cererii de poprire asigurătorie, în favoarea

Tribunalului București, reținând că în speța de față, Curtea de Apel Alba

Iulia, ca instanță de control judiciar, a stabilit că cererea de înființare a

popririi asigurătorii cu care a fost sesizat Tribunalul Alba este de competența

Tribunalului București.

Prin cererea

înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 20 februarie 2015, petenta SC

T.E. SRL a solicitat preschimbarea termenului de judecată stabilit pentru

termenul din 21 aprilie 2015, în raport de obiectul și natura cauzei, precum și

de caracterul urgent prevăzut de dispozițiile art. 953 alin. (2) C. proc. civ.

Prin Încheierea din

24 martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a

admis cererea formulată de petenta SC T.E. SRL, dispunând preschimbarea

termenului de judecată de la data de 21 aprilie 2015 la data de 24 martie 2015,

constatând că este o măsură legală, în raport de dispozițiile art. 230 C. proc.

civ.

Înalta Curte,

sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există

un conflict negativ de competență în sensul art. 135 C. proc. civ. ivit între

cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina,

va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor

dosarului, Înalta Curte constată că prin Decizia civilă nr. 426/2014 din 30

octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în Dosarul nr.

3769/107/2014 a fost analizată cu prioritate excepția necompetenței teritoriale

invocate de apelanta SC T.E. SRL, potrivit art. 248 C. proc. civ., reținându-se

că aceasta este întemeiată față de prevederile art. 16.8 din Acordul de

cooperare încheiat între părți prin care au convenit ca eventualele litigii ce

se nasc între părți în legătură executarea respectivului acord este Tribunalul

București și nu Tribunalul Alba, părțile uzând astfel de dreptul instituit de

art. 126 C. proc. civ., în speță fiind înlăturată posibilitatea prevăzută de

art. 113 din același cod, de a alege între instanțele alternativ competente.

Soluțiile pe care le

pronunță instanța de apel, potrivit dispozițiilor art. 480 alin. (3) C. proc.

civ., „în cazul în care constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat

procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa

părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată

și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va

anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau

altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în

care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de

apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o

singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de

către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt

obligatorii pentru judecătorii fondului".

În acest context, se

reține că în speța de față, Curtea de Apel Alba Iulia, ca instanță de control

judiciar, a stabilit că cererea de înființare a popririi asigurătorii cu care a

fost sesizat Tribunalul Alba, este de competența Tribunalului București,

întrucât aceasta este instanța competentă a soluționa și acțiunea de fond.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte apreciază că Tribunalul București este competent să

soluționeze cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 martie 2015.

Procesat de GGC - LM