ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1920/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1 Prin Sentința civilă nr. 1622/24.05.2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Mun. Gherla, prin primar.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea recursului și casarea cu reținere.

Reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. (1) din Legea 544/2001 pentru încălcarea principiului securității juridice dedus din art. 1 alin. (5) al Constituției României și solicită constatarea constituționalității articolului. De asemenea, solicită instanței să constate că elementele de admisibilitate prevăzute la art. 29 al Legii 47/1992 sunt întrunite în speță.

Prin Decizia nr. 4007 din 4 octombrie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 invocată de recurent.

A fost respins recursul declarat de A. împotriva Sentinței civile nr. 1622/24.05.2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.

Decizia este definitivă în ceea ce privește soluția pe fond.

Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare în ceea ce privește soluția dată excepției de neconstituționalitate.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A. solicitând admiterea acestuia și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

Prin recurs, a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 29 alin. (5) al Legii nr. 47/1992 în ceea ce privește sintagma "în termen de 48 de ore de la pronunțare" și excepția de neconstituționalitate a sintagmei "Recursul se judecă în termen de 3 zile" din cuprinsul art. 29 alin. (5) al Legii nr. 47/1992.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Municipiul Gherla a solicitat respingerea recursului, în principal ca inadmisibil, iar în subsidiar ca nefondat, cu consecința menținerii soluției atacate.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 25 februarie 2019 recurentul A. a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al intimatului. De asemenea a formulat critici împotriva deciziei de respingere a sesizării Curții Constituționale.

Înalta Curte, analizând cu prioritate condițiile formă ale cererii de recurs a constatat că recurentul nu a adus critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 și nu au fost invocate motive de nelegalitate ale hotărârii atacate, fiind susținute două excepții de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

În ceea ce privește motivele depuse prin răspunsul la întâmpinare din data de 11 ianuarie 2019, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, recursul asupra hotărârii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale se declară în 48 de ore de la pronunțare, astfel că acestea nu pot fi avute în vedere de către instanța de recurs, fiind formulate cu depășirea termenului prevăzut de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 489 din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Totodată, instanța reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., în sensul că nu există motive de casare de ordine publică care să fie ridicate din oficiu de către instanță.

De asemenea, în cauză nu s-a făcut nici dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituția repunerii în termen.

Dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevăd faptul că sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Înalta Curte reține că prin motivarea recursului trebuie să se înțeleagă nu doar invocarea nelegalității sentinței, ci și dezvoltarea motivelor avute în vedere, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivele de recurs prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., or cererea de recurs înregistrată la data de 5 octombrie 2018 nu cuprinde nicio astfel de critică a soluției adoptate.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termenul de motivare a recursului și va constata nulitatea acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termenul de motivare a recursului.

Constatată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Sentinței nr. 4007 din 4 octombrie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 aprilie 2019.

GGC - OB