ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1035/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Căi Ferate Constanta, obligarea acestuia din urmă la comunicarea informațiilor de interes public solicitate prin cererea înaintată prin email, la data de 29.12.2017, sub sancțiunea aplicării unei amenzi reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere conducătorului instituției și a plății penalităților de 1.000 RON pe zi de întârziere care vor fi acordate reclamantului

Prin sentința civilă nr. 1471 din 17.05.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, s-a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei de interes, invocate de pârâtul Spitalul Clinic de Căi Ferate Constanța prin întâmpinare.

S-a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de Căi Ferate Constanța.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A., a solicitat admiterea recursului și casarea în parte a hotărârii atacate.

Recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. (1) din Legii 544/2001, pentru încălcarea principiului securității juridice dedus din art. 1 alin. (5) al Constituției României, și a solicitat constatarea constituționalității articolului de lege anterior menționat în măsura în care prin data înregistrării se înțelege data la care autoritatea și instituția publică au primit cererea de informații, dacă au primit-o în timpul programului de lucru, sau ziua lucrătoare următoare, dacă au primit cererea de informații în afara programului de lucru.

Prin decizia civilă nr. 4297/2018 din 09 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1471 din 17.05.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, pe care a casat-o în parte, în ceea ce privește soluția dată cererii de chemare în judecată, și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe în aceste limite. A menținut sentința recurată în ceea ce privește soluția dată excepțiilor de inadmisibilitate și a lipsei de interes.

Pentru a se pronunța astfel, în esență, a reținut că în speță solutionarea cererii de recurs nu depinde de modul de interpretare și implicit de constituționalitatea art. 7 alin. (1) din Legea 544/2001, motiv pentru care a respins în baza art. 29 din Legea 47/1992 cererea de sesizare a Curții Constituționale cu solutionarea excepției de neconstituționalitate a art. 7 alin. (1) din Legea 544/2001. În ceea ce privește soluția dată cererii de chemare în judecată, a apreciat că prima instanță nu a cercetat în fond cererea de chemare în judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 4297/2018 din 09 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A., a solicitat admiterea recursului și sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

În cererea de recurs a susținut că invocă excepția de neconstituționalitate a sintagmei "în termen de 48 de ore de la pronunțare" din cuprinsul art. 29 alin. (5) al Legii nr. 47/1992, pentru încălcarea art. 21 și art. 1 alin. (5) din Constituția României, arătând că partea care intenționează să depună recurs nu poate valorifica motivele de recurs, deoarece motivele respingerii nu se regăsesc într-o hotărâre redactată cu termen de redactare ulterior termenului de depunere a cererii de recurs.

A mai susținut că această sintagmă nu prevede evenimentul de la care începe să curgă termenul de 3 zile în care se judecă recursul. Or, inexistența unui termen aplicabil pentru o cauză care, conform spiritului aceleiași norme juridice, se judecă de urgență, încalcă și dreptul părții litigante la judecarea recursului în termenul optim indicat de spiritul legii.

A mai arătat că, întrucât nu a luat cunoștință de motivele de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, înțelege să invoce ca motiv de casare aplicarea eronată a art. 29 al Legii nr. 47/1992.

II. Soluția instanței de recurs

La termenul de judecată din data de 28.02.2019, stabilit pentru soluționarea prezentului recurs, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția nulității recursului, pe care o soluționa cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., care prevăd că cererea de recurs cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea acestora.

Recurentul-reclamant nu a arătat motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea acestora, astfel încât să permită încadrarea în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar potrivit art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Deși a invocat aplicarea eronată a art. 29 din Legea nr. 47/1992, recurentul-reclamant nu a invocat motive de nelegalitate concrete care să poată fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., nu a adus nicio critică hotărârii recurate, prin raportare la argumentele reținute de instanța de fond și la soluția pronunțată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Penru aceste motive, potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de reclamant.

Având în vedere sancțiunea nulității recursului pentru motivele arătate, Înalta Curte nu va analiza cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată în recurs, incident procedural care presupune regularitatea învestirii instanței cu soluționarea căii de atac, neîndeplinită în condițiile în care s-a constatat nulitatea recursului în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 4297/2018 din 09 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2019.