ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2165/2015

Asupra recursului de

față, constată următoarele:

Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Bacău la data de 22 septembrie 2011, A.M. a formulat cerere de revizuire a

Deciziei nr. 1.171 din 7 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

La data de 1

octombrie 2012, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a dispus suspendarea

judecății cauzei în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,

constatând ca niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu s-a cerut

judecarea cauzei în lipsă.

Prin Decizia nr. 8

din 15 ianuarie 2014, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a constatat perimată

judecata cererii de revizuire formulată de revizuentul A.M. împotriva Deciziei

civile nr. 1.171 din 7 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în

Dosarul nr. 3.179/180/2010, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C.

proc. civ.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs revizuentul A.M., considerând această hotărâre

nelegală.

La termenul din data

de 20 mai 2014, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, conform

prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părțile nu s-au

prezentat la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea în lipsă.

La termenul din data

de 13 octombrie 2015, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, în vederea

discutării perimării cererii de recurs, având în vedere că termenul de

perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., s-a împlinit la

data de 20 mai 2015.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată,

contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare

se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, daca a rămas în nelucrare

din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ.,

perimarea se poate constata și din oficiu.

Așadar, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Ca urmare, perimarea

operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de

procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligență a

părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o

facă.

În speță, părțile,

deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 20 mai

2014, stabilit pentru soluționarea recursului și, în temeiul dispozițiilor art.

242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii,

constatându-se că niciuna dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă, iar actul

de procedură nu trebuia îndeplinit din oficiu, în conformitate cu prevederile

art. 248 alin. (1) teza finală C. proc. civ.

În raport de aceste

considerente, având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data

suspendării judecății pricinii și că în această perioadă nu a intervenit nicio

cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în

temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., va constata

perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de revizuentul A.M. împotriva Deciziei nr. 8 din data de 15

ianuarie 2014 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 octombrie 2015.

Procesat de GGC - N