ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3110/2013

Deliberând asuprarecursului, declarat de inculpata B.P. împotriva Deciziei penale nr. 190/A din 01 iulie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 187 din 07 mai 2013 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. 1813/121/2013, s-a dispus condamnarea inculpatei B.P., nu are antecedente penale,  deținută la Penitenciarul Galați, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 20 C. pen. rap la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 320

1

alin. (7) din C. proc. pen. (faptă din data de 23/24 ianuarie 2013).

Potrivit art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatei, iar potrivit art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 24 ianuarie 2013, la zi.

S-a constatat că partea vătămată L.G. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 1349 C. civ. în referire la art. 1357 C. civ. a obligat pe inculpată să plătească părții civile S.C.J.U. „Sf. Apostol Andrei" Galați suma de 4.412,99 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpată în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 s-a adus la cunoștință inculpatei că probele biologice ce vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J a profilului genetic.

Potrivit art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a unui cuțit cu lungimea totală de 23 cm (lungimea lamei de 13 cm și lățimea de 1,9 cm) lama inscripționată.

În temeiul art. 189 și art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpată să plătească către stat suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei reprezintă onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în ambele faze procesuale (200 lei în cursul urmăririi penale și 200 lei în faza cercetării judecătorești), onorarii ce au fost avansate către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 42/P/2013 din 18 februarie 2013 al Parchetului, de pe lângă Tribunalul Galați, a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata B.P., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen., reținându-se că în noaptea de 23/24 ianuarie 2013, în apartamentuldin mun. Galați, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și pe fondul unui conflict spontan, în prezența altor persoane, a aplicat părții vătămate L.G. (concubin) lovituri cu un corp înțepător/tăietor în zona toracică, cauzându-i plăgi înțepat-tăiate la nivelul hemitoracelui drept fața posterioară cu hemopneumotorax (trei plăgi din care două penetrante), leziuni care au pus în primejdie viața părții vătămate.

Prin actul de sesizare a instanței s-a mai dispus, neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P.A. și C.G.E. pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată L.G.), făptuitorul L.G. pentru infracțiunile prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoane vătămate U.E.S. și B.P.), făptuitorul P.A. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.G.E.) și făptuitorii - agenți ai firmei de pază de la Hotel „C." pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată P.A.).

Prima instanță a reținut că actele de urmărire penală efectuate în cauză s-au materializat în următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare a infracțiunii; procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice aferente; declarația părții vătămate; raportul de constatare medico-legală; adresă de constituire parte civilă a Spitalului Județean Galați; xerocopie foaie de observație; raportul de constatare medico-legală inculpată; procesul - verbal de verificare a sancțiunilor contravenționale aplicate inculpatei; declarațiile martorilor U.E.S., C.G.E., B.T., P.L. și P.A., precum și declarațiile de recunoaștere date de inculpată.

De asemenea, s-a mai reținut că, materialul de urmărire penală i-a fost prezentat inculpatei la data de 15 februarie 2013, în prezența unui apărător desemnat din oficiu, astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat la fila 160 din dosarul de urmărire penală.

Prin actul de inculpare s-au reținut următoarele:

Inculpata B.P. zisă „P." și partea vătămată L.G. sunt concubini și locuiau de aproximativ doi ani în garsoniera părții vătămate din mun. Galați. Inculpata are un copil minor, B.S.F. (în vârstă de 3 ani), rezultat dintr-o altă relație de concubinaj.

În perioada 2011-2013, inculpata a fost sancționată în repetate rânduri pentru fapta prevăzută de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 61/1991 (republicată), respectiv pentru fapta .de. „atragere, de. persoane,. sub, orice formă, săvârșită,în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea spre a obține foloase materiale". Cuantumul amenzilor aplicate de lucrătorii de poliție din cadrul Secției 2 Poliție, Secției 3 Poliție și Secției 4 Poliție se ridică la suma de 2.000 lei.

Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între inculpată și partea vătămată s-au mai iscat certuri iar în vara anului 2011, inculpata a mai aplicat lovituri cu cuțitul părții vătămate, aceasta fiind internată la S.C.U. „Sfântul Apostol Andrei" Galați. Pentru acea agresiune, partea vătămată nu a dorit să formuleze plângere prealabilă.(xerocopii foaie de observație și acte premergătoare dosar Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, file 36-59, 127-134 dosar de urmărire penală).

În seara de 23 ianuarie 2013, inculpata B.P. se afla la domiciliu, împreună cu partea vătămată L.G., martorii B.T. zisă „D." și C.G.E. și copilul minor. Aceștia sărbătoreau „tăierea moțului" copilului minor al inculpatei și începuseră deja să consume băuturi alcoolice.

În jurul orelor 20

00

-20

30

, inculpata a fost sunată de martora U.E.S. (prietena sa) care s-a „autoinvitat" la petrecerea organizată la locuința părții vătămate, în condițiile în care copilul inculpatei fusese botezat de martoră.

La domiciliul inculpatei și al părții vătămate, martora U.E.S. a venit însoțită de martorii P.A. (concubinul martorei) și P.L. (sora martorului P.A.). Au cumpărat și ei un bidon de bere și, cu toții, au stat în încăperea neiluminată electric, ce constituia dormitorul locuinței. Au consumat băuturi alcoolice și au dansat iar la un moment dat, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, partea vătămată L.G. a început să-l șicaneze pe martorul P.A., în sensul că îi cerea să meargă pe hol și „să rezolve problemele ca între bărbați".

Inculpata a intervenit prin a încerca să o tempereze pe partea vătămată însă, într-un final, partea vătămată și martorul au ieșit pe holul scării. Nu s-au lovit dar s-au înjurat și amenințat reciproc, agățându-se unul de altul. In acel moment, martora U.E.S. ieșea de la baia comună (baie situată pe holul blocului) și, împreună cu inculpata, i-au luat pe cei doi și i-au dus înspre garsonieră. In aceste împrejurări, martora U.E.S. a scos de la buzunarul din spate al pantalonilor părții vătămate L.G. un cuțit, l-a luat în mână și l-a arătat inculpatei, atrăgând atenția acesteia asupra comportamentului părții vătămate.

Prima instanță a reținut că este certă împrejurarea că toate cele patru persoane au reintrat în garsonieră, însă partea vătămată și martorul P.A. continuau să se înjure și să se amenințe. Ca să o potolească, inculpata a lovit-o cu palma peste față pe partea vătămată L.G. iar, aceasta, la rândul său, a lovit-o pe inculpată cu podul palmei peste față, inculpata lovindu-se cu tâmpla de tocul ușii. Martora U.E.S. a intervenit în apărarea inculpatei, fiind și ea lovită de partea vătămată cu piciorul în zona feței. Atât partea vătămată cât și martora U.E.S. au căzut pe podea, moment în care martorii P.A. și C.G.E. au început să o lovească pe partea vătămată cu pumnii și picioarele.

În apărarea părții vătămate a intervenit inculpata B.P. care a strigat către toți cei prezenți să plece, pentru ca ea să încerce să o calmeze pe partea vătămată.

Martora B.T. zisă „D." a luat fetița inculpatei și a ieșit pe holul blocului și, în momentul imediat următor, martorii P.A., C.G.E., P.L. și U.E.S. și-au luat hainele și au ieșit din încăpere în hol, spre ieșirea din garsonieră.

În același timp, partea vătămată L.G. a reușit să se ridice și a încercat să pună mâna pe inculpată, pentru a o determina să rămână în garsonieră. Inculpata B.P. a împins-o pe partea vătămată, această din urmă s-a dezechilibrat, întorcându-se lateral spate către inculpată, moment în care inculpata a luat un cuțit de pe dulapul situat la intrarea în dormitor și a lovit-o pe partea vătămată de trei ori în torace, în partea dreaptă. Partea vătămată a căzut la pământ, cu fața în jos, fără să mai reacționeze. Inculpata a băgat cuțitul sub mâneca gecii și a ieșit în grabă din garsonieră.

Pe holul scării inculpata a spus martorei B.T. că a tăiat-o pe partea vătămată. Martora a lăsat fetița în brațele inculpatei și a reintrat în garsonieră, încercând să acorde primul ajutor părții vătămate.

Între timp, martorii P.A., P.L., C.G.E. și U.S.E. coborâseră și așteptau în fața blocului taxiul solicitat telefonic. Au hotărât cu toții să meargă la Hotel „C.", loc în care martorii P.A. și U.E.S. aveau închiriată o cameră. Pentru că martora B.T. nu mai cobora din garsoniera părții vătămate, inculpata B.P. și martorul P.A. au urcat din nou în locuința părții vătămate. Martora B.T. o ștergea de sânge și o tampona cu un prosop pe partea vătămată.

Atât inculpata, cât și martorul P.A. au tras de martora B.T. și au reușit să o determine pe aceasta să plece de lângă partea vătămată, după care, au coborât în fața blocului, lăsând-o pe partea vătămată în starea în care se afla.

Au urcat cu toții într-un taxi iar pe drum, inculpata arătând martorilor U.E.S. și C.G.E. cuțitul din mâneca hainei.

Ajunși la Hotelul „C.", martora B.T. a urcat în camera închiriată de martorii P.A. și U.E.S., cu copilul minor al inculpatei iar ceilalți au rămas să consume băuturi alcoolice la barul hotelului, rn jurul orei 01.00, cu toții, au urcat în camera de hotel, loc în care inculpata a aruncat pe geam cuțitul de care s-a folosit la comiterea faptei.

Pe fondul stării de ebrietate s-a iscat scandal în camera de hotel. Dintre toți cei prezenți, martorul C.G.E. a părăsit camera și s-a deplasat la sediul Secției 2 Poliție unde a sesizat cele întâmplate victimei.

În același timp, personalul Hotelului „C." a sesizat Secția 2 Poliție pentru tulburarea liniștii publice de către inculpată și martorii prezenți în camera de hotel.

Cu ocazia deplasării la fața locului, lucrătorii de poliție din cadrul Secției 2 Poliție au ridicat și cuțitul de care s-a folosit inculpata la comiterea faptei.

Partea vătămată L.G.a fost transportat la Spitalul Județean Galați în jurul orei 02

27

, ulterior fiind supusă intervenției chirurgicale.

Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu ocazia examinării părții vătămate L.G.au rezultat următoarele:

- partea vătămată a prezentat leziuni de violență care au putut fi produse prin: plăgile înțep at-tăiate de la nivelul hemitoracelui drept fața posterioară (trei plăgi din care două penetrante) au putut fi produse prin lovire cu corp înțepător-tăietor; echimozele faciale, de la nivelul pavilioanelor auriculare, piramidei nazale, regiunii temporale stânga și umărului stâng anterior, au putut fir produse prin lovire repetată cu corp dur;

- leziunile pot data din noaptea de 23/24 ianuarie 2013;

- necesită 25-30 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea plăgilor penetrante hemitorace dreapta cu plagă transfixiantă lob inferior plămân drept și hemopneumotorax operat, de la data producerii, dacă nu survin complicații; restul leziunilor necesită pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicații;

- plăgile înțepat-tăiate penetrante hemitorace drept fața posterioară cu plăgi la nivelul lobului inferior plămân drept cu hemopneumotorax și hematom pulmonar, au pus în primejdie viața părții vătămate.

Partea vătămată L.G. a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În cursul urmăririi penale, inculpata a recunoscut comiterea infracțiunii.

Prin actul de inculpare s-a conchis că fapta inculpatei B.P., astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen.

În cauză, au fost efectuate cercetări față de făptuitorii P.A. și C.G.E. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată L.G.), față de făptuitorul L.G. pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. - 2 infracțiuni (persoane vătămate U.E.S. și B.P.), față de făptuitorul P.A. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.G.E. față de faptuitorii - agenți ai firmei de pază de la Hotel „C." pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată P.A.) și s-a constatat că devin aplicabile prevederile art. 10 lit. f) C. proc. pen. deoarece lipsește una din condițiile cerute de lege pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Persoanele vătămate au declarat că nu formulează plângeri prealabile pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe, astfel că s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P.A. și C.G.E. pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată L.G.), făptuitorul L.G. pentru infracțiunile prevăzute.de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoane vătămate U.E.S. și B.P.), făptuitorul P.A. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.G.E.) și făptuitorii - agenți ai firmei de pază de la Hotel „C." pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (persoană vătămată P.A.).

După sesizarea instanței, la termenul din 08 aprilie 2013, până la începerea cercetării judecătorești, respectiv până la citirea rechizitoriului, inculpata B.P. a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (încheierea de ședință din 08 aprilie 2013 - fila 25).

Totodată, inculpata,a menționat că recunoaște în totalitate infracțiunea pentru care a fost frirnisă în judecată și că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale (fila 22).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat că declarația de recunoaștere a inculpatei se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

În raport de dispozițiile art. 320 C. proc. pen. (introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor) și având în vedere poziția procesuală a inculpatei, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea prevederilor anterior arătate (respectiv, din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă că fapta dedusă judecății constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpată).

Instanța de fond a apreciat că, în drept, fapta inculpatei B.P. care, în noaptea de 23/24 ianuarie 2013, în apartamentul din mun. Galați, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și pe fondul unui conflict spontan, în prezența altor persoane, a aplicat concubinului său, partea vătămată L.G., lovituri cu un corp înțepător/tăietor în zona toracică, cauzându-i plăgi înțepat-tăiate la nivelul hemitoracelui drept fața posterioară cu hemopneumotorax (trei plăgi din care două penetrante), leziuni care au pus în primejdie viața părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale a C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu o treime, conform aliniatului 7 al articolului 320

1

C. proc. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunii, apreciat în raport de modalitatea și împrejurările concrete în care a fost săvârșită, natura și importanța valorii sociale căreia i s-a adus atingere, datele ce caracterizează persoana inculpatei, dar și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Totodată, s-a avut în vedere gravitatea infracțiunii reținute în sarcina inculpatei,, relațiile dintre părți (cei doi trăind în concubinaj), dar și împrejurarea că anterior, inculpata a mai aplicat lovituri cu cuțitul aceleiași părți vătămate, astfel că instanța de fond a apreciat că nu pot fi reținute în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. (cum a solicitat apărătorul său), chiar dacă după sesizarea instanței a avut o atitudine sinceră și a regretat comiterea infracțiunii și este la primul impact cu legea penală (conform fișei de cazier judiciar - fila 157 dosar urmărire penală).

În raport de criteriile sus menționate, instanța de fond a aplicat inculpatei pedeapsa principală de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a constatat că aceasta nu poate fi, decât în regim de detenție.

În privința pedepsei accesorii ce a fost aplicată inculpatei în temeiul art. 71 C. pen., instanța de fond a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale acesteia conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a, lit. b) C. pen.

S-a constatat că inculpata B.P. a fost reținută pe o perioadă de 24 ore, prin Ordonanța nr. 4 din 24 ianuarie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați (fila 151), iar prin încheierea de ședință din 25 ianuarie 2013 a Tribunalul Galați s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 10/U/2013 (fila 156).

Întrucât inculpata a fost cercetată în stare de arest preventiv (măsura arestării fiind verificată periodic, în conformitate cu art. 300

1

C. proc. pen. și respectiv art. 300

2

C. proc. pen. în referire la art. 160 C. proc. pen., potrivit art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest față de aceasta, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a arestării preventive de la 24 ianuarie 2013 la zi.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a constatat că partea vătămată L.G. nu s-a constituit parte civilă.

S-a mai reținut că, prin adresa din 12 februarie 2013, S.C.J.U. „Sf. Apostol Andrei" Galați a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 4.412,99 de lei, reprezentând cheltuielile cu asistența medicală acordată victimei L.G. în perioada 7 aprilie 2013 - 06 septembrie 2013 (fila 16 dosar fond).

Constatând îndeplinite condițiile specifice răspunderii civile delictuale, s-a dispus, în temeiul art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 1349 C. civ. în referire la art. 1357 C. civ., obligarea inculpatei la plata sumei de 4.412,99 de lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.C.J.U. „Sf. Apostol Andrei" Galați.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpată în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J iar în baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 i se va aduce la cunoștință inculpatei că probele biologice ce vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J a profilului genetic.

Întrucât inculpata s-a folosit la comiterea infracțiunii de un cuțit, s-a constatat că în cauză sunt incidente prevederile art. 1 18 alin. (1) lit. b) C. pen., în temeiul căruia s-a dispus confiscarea acestui obiect contondent (cuțit cu lungimea totală de 23 cm, lungimea lamei de 13 cm și lățimea de 1,9 cm - lamă inscripționată.

Împotriva sentinței penale nr. 187 din 07 mai 2013 a Tribunalului Galați, a formulat apel inculpata B.P. criticând soluția instanței de fond pentru netemeinicie.

În motivarea apelului, inculpata a solicitat să se aibă în vedere circumstanțele producerii faptei, circumstanțele sale personale și să se dea o mai mare eficiență dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., în sensul reducerii pedepsei aplicate.

Prin Decizia penală nr. 190/A din 01 iulie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost admis apelul formulat de inculpata B.P., zisă „P.", nu are antecedente penale,  deținută la Penitenciarul Galați.

A fost desființată, în parte, sentința penală nr. 187 din 07 mai 2013 a Tribunalului Galați și în rejudecare:

A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatei B.P., de la 5 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatei B.P. și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 24 ianuarie 2013 la zi.

Analizând apelul formulat din prisma motivelor invocate, dar si din oficiu sub toate aspectele, potrivit prevederilor ort. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța de prim control judiciar a apreciat că apelul formulat este fondat, pentru următoarele considerente:

S-a apreciat că instanța de fond nu a avut în vedere, în mod eficient, criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen.

Instanța de apel a reținut că din actele de urmărire penală rezultă că inculpata nu are antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală.

Inculpata, a mai fost sancționată contravențional pentru prostituție, iar anterior săvârșirii faptei din prezenta cauză, l-a mai agresat pe concubinul său, partea vătămată L.G., cu cuțitul, însă acesta nu a dorit să formuleze plângere penală.

Instanța de apel a apreciat că aceste aspecte nu au însă relevanță penală, deoarece inculpata figurează în cazierul judiciar fără antecedente penale.

Totodată, s-a mai reținut că inculpata a săvârșit fapta sub impulsul unei profunde tulburări, legată de faptul că la data de 23 ianuarie 2013 organizase și sărbătoarea „tăierea moțului" fiicei sale minore B.S.F., petrecere care a fost tulburată datorită conflictului iscat fără motiv de concubinul său, L.G., care aflat sub influența băuturilor alcoolice, a încercat să-l agreseze, fără motiv, pe martorul P.A., participând la petrecere,.

După săvârșirea faptei, reținerea și arestarea inculpatei, fiica minoră a acesteia, B.S.F. a fost internată într-o instituție de ocrotire socială, persoana vătămată L.G. nedorind să se ocupe de creșterea și educarea minorei.

De asemenea, s-a mai reținut că inculpata a avut o atitudine sinceră pe durata urmăririi penale, iar în fața instanței de judecată s-a prevalat de dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

Instanța de apel a apreciat că solicitarea inculpatei, prin apărătorul desemnat din oficiu, nu poate fi primită, întrucât în cauză nu se impune acordarea de circumstanțe atenuante judiciare, raportat la împrejurările comiterii faptei și la natura infracțiunii săvârșite, infracțiune contra vieții.

Instanța de prim control judiciar a apreciat că în cauză se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatei, către rninimul special rezultat din aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., având în vedere circumstanțele personale favorabile inculpatei, însă a apreciat că nu se impune schimbarea modalității de executare a pedepsei - în suspendare sub supraveghere și că față de natura infracțiunii săvârșite și atitudinea violentă a inculpatei, scopul educativ al pedepsei, prev. de art. 52 C. pen., poate fi atins față de inculpată numai prin privare de libertate.

Împotriva acestei hotărâri,în termen legal, a declarat recurs inculpata B.P., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 iulie 2013.

Termenul pentru soluționarea recursului, a fost stabilit la data de 09 decembrie 2013.

Prin încheierea din 21 august 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1813/121/2013, în temeiul art. 300

2

cu referire la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen., s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatei B.P., dispunându-se menținerea acestei măsuri.

Prin aceeași încheiere a fost stabilit termen intermediar pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatei B.P. la data de 14 octombrie 2013.

La termenul din 14 octombrie 2013, fiind interpelată de Înalta Curte, recurenta inculpata B.P. a arătat că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistată de apărătorul desemnat din oficiu. De asemenea, a precizat că motivele de recurs vizează latura penală a cauzei, fiind nemulțumită de modalitatea de executare a pedepsei în regim privativ de libertate, dispusă de instanța de fond și menținută de instanța de apel.

Înalta Curte, având în vedere susținerile recurentei inculpate, în sensul că motivele de recurs vizează doar latura penală a cauzei și anume, modalitatea de executare a pedepsei,având în vedere soluționării cu celeritate a cauzei și cu acordul recurentei inculpate, aflată în stare de arest, în conformitate cu dispozițiile art. 291 alin. (3)

1

C. proc. pen., a dispus preschimbarea termenului de judecată a recursului din data de 09 decembrie 2013 pentru, azi, 14 octombrie 2013.

La termenul de dezbateri din 14 octombrie 2013, subsecvent consultării recurentei inculpate, apărătorul desemnat să-i acorde asistență juridică a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 172 C. proc. pen., vizând împrejurarea că, în cauză s-a făcut o greșită aplicare a legii, privind modalitatea de executare a pedepsei, susținând că instanța de apel a apreciat greșit că nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen., care reglementează instituția juridică a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, schimbarea modalității de executare a pedepsei, în sensul aplicării dispozițiilor art. 861 C. pen., arătând că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și în condițiile suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, date fiind elementele care circumstanțiază favorabil persoana inculpatei, respectiv conduita procesuală corectă adoptată de aceasta pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta, lipsa antecedentelor penale, s-a împăcat cu partea vătămată și faptul că are un copil minor care în prezent este instituționalizat și are nevoie de îngrijirea și afecțiunea mamei sale.

Examinând recursul, atât sub aspectul motivului invocat, cât și din oficiu, prin raportare la dispozitiile art 385

9

alin. (3) C. proc. pen. precum și hotărârea pronunțată în cauză de către instanța de apel este legală și temeinică și recursul declarat de inculpata B.P. este nefondat pentru următoarele considerente:

Consacrând efectul parțial devolutiv al recursului, art. 385

6

C. proc. pen. stabilește în alin. (2) că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385

9

din același cod. Rezultă, așadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, recurenții și instanța se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile . pe care le cuprinde decizia recurată, ci, doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 385

9

C. proc. pen.

În cauză, se observă că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, la data de 01 iulie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat.

Totodată, având în vedere că termenul stabilit pentru judecarea recursului fixat la data de 09 decembrie 2013, a fost preschimbat pentru 14 octombrie 2013, cu acordul recurentei inculpate, dată la care inițial, fusese stabilit termen pentru verificarea legalității și arestării preventive, împrejurare în raport cu care, inculpata, prin apărătorul desemnat din oficiu și-a a motivat oral recursul.

În aceste condiții, se constată că recurenta inculpată și-a respectat obligațiile impuse de art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen.

Totodată, Înalta Curte constată că inculpata a criticat în recurs, modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanța de fond și menținută de instanța de apel, solicitând, în sfera cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 172C. proc. pen., dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată, în condițiile art. 86

1

C. pen.

Raportat la cazul de casare invocat, se constată că Legea nr. 2/2013 a impus restricții severe în ceea ce privește posibilitatea atacării pe calea recursului a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și instanța de apel, limitând totodată posibilitatea instanței de recurs de a examina cauza sub aspectul situației de fapt și a chestiunilor de apreciere, așa încât caracterul devolutiv al recursului vizează doar chestiunile de drept.

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., invocat de recurenta inculpată, prin apărătorul său, potrivit căruia, „hotărârea poate fi supusă casării când este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii", se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut prin Legea nr. 2/2013 și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului, însă în prezenta,cauză, fiind dezvoltate critici văzând că modalitate de executare a pedepsei, acestea nu pot fi analizate prin prisma acestui caz de casare.

Individualizarea pedepsei și a modului ei de executare, reprezintă o chestiune de apreciere, fiind atributul exclusiv al instanței de fond și al instanței de apel. Aceasta nu se încadrează în categoria aspectelor de drept, ci implică aprecierea asupra mai multor circumstanțe, operațiune care, chiar dacă se efectuează pe baza unor criterii legale, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de casare prev. de art. 385

9

C. proc. pen., neputând fi, prin urmare, supusă controlului judiciar de către instanța de recurs.

Pe de altă parte, se apreciază însă că, aspectele invocate de recurenta inculpată ar fi putut fi examinate de către instanța de recurs doar în cadrul cazului de casare prevăzut de forma anterioară a textului art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., potrivit cu care, hotărârile erau supuse casării "în cazul în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În acest sens, se reține însă că în realizarea scopului de a include în sfera controlului judiciar exercitat de instanța de recurs numai aspecte de drept,prin art. 1 pct. 15 din Lege nar.2/2013 a fost modificat pct. 14 al art. 385

9

C. proc. pen., stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, or, în speță, recurenta inculpată a criticat hotărârile pronunțate sub aspectul netemeiniciei pedepsei ce i-a fost aplicată, în ceea ce privește modalitate de executare, situație exclusă din sfera de cenzură a Înaltei Curți de Casație si Justiție în calea de atac a recursului, potrivit art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Din oficiu, analizând critica în mod strict, prin raportare la cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., se constată că pedeapsa de 3 ani și 6 luni aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 C. pen., (limitele de pedeapsă pentru fapta în formă consumată sunt de la 10 ani la 20 ani închisoare, reduse cu Vi, conform art. 21 C. pen., ca urmare a reținerii faptei în forma tentativei, limitele sunt între 5 ani și 10 ani închisoare, iar prin reducerea lor cu 1/3, prin aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., pedepsele sunt de la 3 ani și 4 luni la 9 ani și 6 luni închisoare), a fost stabilită cu respectarea dispozițiilor legale, în limitele prevăzute de normele de mcriminare.

În consecință, în raport de aspectele anterior menționate, se constată că susținerile inculpatei privind greșita individualizare judiciară a modalității de executare a pedepsei nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art 385

9

alin. (1) pct. 172C. proc. pen. și nici celui prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. și, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

Față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpata B.P. în temeiul art. 385 pct. l lit. b) C. proc. pen., îl va respinge ca atare.

În temeiul art. 385

17

alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, de la 24 ianuarie 2013 la 14 octombrie 2013.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata B.P. împotriva Deciziei penale nr. 190/A din 01 iulie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată recurentei inculpate durata reținerii și arestării preventive de la 24 ianuarie 2013 la 14 octombrie 2013.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. //

Pronunțată în ședință publică azi, 14 octombrie 2013.