ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1734/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1734/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând asupra recursului de față, în baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.
Prin Sentința penală nr. 626 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Galați,
pronunțată în dosarul nr. 7177/121/2012, a fost condamnat inculpatul V.G. la o
pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prev. de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3
(trei) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii
de viol prev. de art. 197 alin. (1) alin. (2) lit. b
1
și alin. (3)
teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă
de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de incest prev. de
art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen. și art. 320
1
C. proc.
pen.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.
pen. s-a dispus ca inculpatul să execute, ca urmare a contopirii celor 2 (două)
pedepse, pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II
b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale
sporită la 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o
durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
Conform art. 71 C. pen. a aplicat
inculpatului V.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 litera a) teza II b din C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen. a fot
menținută starea de arest a inculpatului iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus
din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive
începând cu data de 17 august 2012 la zi.
Conform art. 17 alin. (3) C. proc. pen. a
fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate I.M.I., prin reprezentant
legal V.D., suma de 10.000 RON cu titlu de daune morale.
Conform art. 189 - 191 C. proc. pen. a fost
obligat inculpatul la plata sumei de 1.300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat.
S-a dispus ca suma de 400 RON, reprezentând
onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu (faza de urmărire penală și
judecată) să fie avansată către Baroul Galați din fondul Ministerului Justiției
și Libertăților Cetățenești.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța
de fond, respectiv Tribunalul Galați, a avut în vedere că prin rechizitoriul
Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, inculpatul V.G. a fost cercetat și
trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de viol în formă continuată
și incest în formă continuată prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b
1
și alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 203
C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Ca situație de fapt s-au reținut în sarcina
inculpatului următoarele:
Inculpatul V.G. domiciliază în comuna B.,
județul Galați. De la vârsta de 7 ani, din cauza mamei sale și a concubinului
acesteia I.T., care frecvent consumau alcool și provocau scandal la domiciliu,
inculpatul a fugit de acasă și a stat pe străzi. De atunci și până în prezent a
fost ajutat în mod constant de șoferii de maxi-taxi care transportau persoane
pe ruta Galați - comuna B., județul Galați, cărora pentru diferite sume de bani
le spăla microbuzele.
În perioada 1996 - 2000, inculpatul a mai
locuit la o femeie în comuna B., unde a prestat diverse activități gospodărești
și în această perioadă a mai trecut ocazional pe la domiciliul mamei sale, de
fiecare dată fiind nevoit să plece, deoarece I.T. nu-l suporta și îl izgonea.
După decesul lui I.T. în luna mai 2012,
inculpatul a revenit la domiciliul mamei sale și nu a mai plecat.
În urma relației de concubinaj a mamei
inculpatului cu numitul I.T., au mai rezultat trei copii, respectiv partea
vătămată I.M.I., în vârstă de 6 ani, I.F. în vârstă de 5 ani și I.G. în vârstă
de 1 an și jumătate.
Pe data de 10 sau 11 august 2012, în jurul
orei prânzului, profitând de faptul că mama sa martora V.D., nu se afla acasă,
inculpatul a chemat pe partea vătămată I.M.I. în prima cameră a locuinței. Când
partea vătămată I.M.I. și-a făcut apariția inculpatul și-a dat jos pantalonii
până deasupra genunchilor și i-a introdus penisul în gură.
Conform declarației inculpatului, acesta a
precizat că a întreținut raport sexual oral cu partea vătămată aproximativ un
minut, apoi după ce aceasta a ieșit afară, a continuat să se masturbeze până ce
a ejaculat pe pardoseala din lut.
Partea vătămată nu a spus atunci nimănui ce i
s-a întâmplat.
Ulterior, la data de 16 august 2012, în jurul
orelor 18:30, inculpatul se afla la domiciliu împreună cu mama sa și partea
vătămată. La scurt timp, martora V.D. a plecat la bar pentru a-și cumpăra
țigări, motiv pentru care, inculpatul profitând de acest moment, a hotărât să
mai întrețină o dată raport sexual oral cu partea vătămată.
Astfel, a chemat-o pe partea vătămată din
stradă, inculpatul s-a dus în aceiași încăpere și când partea vătămată a intrat
în cameră, în aceiași modalitate ca în precedent, inculpatul și-a dat jos
pantalonii până la genunchi și i-a introdus penisul în gură, întreținând raport
sexual aproximativ un minut. La un moment dat inculpatul a auzit poarta de la
curtea locuinței și dându-și seama că a venit martora V.D., imediat și-a
ridicat pantalonii, a luat o pereche de blugi și speriat s-a îndreptat către
mama sa spunându-i să-i spele.
Când martora V.D. a intrat în cameră, acesta
a observat pe partea vătămată lângă pat, speriată, roșie la față și cu părut
răvășit.
După acest moment, martora împreună cu partea
vătămată au ieșit din cameră. În acest interval de timp inculpatul a revenit în
cameră și s-a masturbat până a ejaculat pe pardoseală, după care a părăsit
locuința mergând să spele un microbuz.
Martora V.D. a insistat și a întrebat pe
partea vătămată ce s-a întâmplat, aceasta în prima față refuzând să-i spună
adevărul și ulterior, la insistențele repetate ale mamei, a precizat că inculpatul
a chemat-o din stradă, a luat-o de mână și a dus-o în cameră, unde și-a dat jos
pantalonii până la genunchi, a apucat-o cu mâinile de cap și i-a introdus
penisul în gură, fără a o abuza sexual și în alt mod.
De asemenea, partea vătămată a mai precizat
că inculpatul a mai procedat în acest mod și altă dată când mama nu era acasă.
Ulterior, martora V.D. a chemat-o pe cumnata
sa, martora I.I. care a anunțat de îndată organele de poliție.
Ulterior acestui moment inculpatul a revenit
la domiciliu și fiind apostrofat de mama sa în legătură cu fapta comisă, acesta
s-a manifestat violent, în sensul că a înjurat-o și a pus mâna pe un cuțit de
bucătărie cu care lovea în tocul ușii.
Partea vătămată I.M.I. a fost examinată din
punct de vedere medico-legal concluzionându-se că: aceasta este virgină, nu
prezintă urme de violență pe cap, corp și membre, nu s-a putut determina
prezența eventuală a spermatozoizilor în cavitatea bucală, datorită prezentării
tardive la examinare.
Partea vătămată a fost evaluată din punct de
vedere psihologic concluzionându-se că aceasta are nevoie de stimulare în plan
psihomotric general, de asigurare a unui climat familial securizant, cu modele
parentale echilibrate și activități ce au ca scop dezvoltarea încrederii în
forțele proprii.
Pentru depășirea traumei emoționale s-a
recomandat includerea părții vătămate împreună cu mama într-un program de
consiliere.
De asemenea, în cauză s-a dispus prin
ordonanță efectuarea unei expertize biologice cu privire la existența urmelor
de spermă pe un fragment de material textil și sol de pe pardoseala camerei,
concluzionându-se că în cele două fragmente de material textil și sol, nu s-au
pus în evidență urme de spermă.
În drept, fapta inculpatului V.G. care
într-una din zilele de 10 - 11 august 2012 și în seara zilei de 16 august 2012,
aflându-se în locuința părinților din satul B., comuna B., județul Galați,
profitând de imposibilitatea de a-și exprima voința și de a se apăra,
inculpatul a întreținut raport sexual oral cu partea vătămată I.M.I., în vârstă
de 6 ani (frați după mamă), întrunește elementele constitutive ale
infracțiunilor de viol în formă continuată și incest în formă continuată,
ambele în concurs ideal, prevăzute de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b
1
și alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 203 C.
pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. b)
C. pen. Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor.
Partea vătămată, prin reprezentant legal, nu
s-a constituit parte civilă în cauză.
Situația de fapt astfel prezentată este
dovedită cu sesizarea reprezentantului părții vătămate; proces-verbal de
cercetare la fața locului și planșe foto, raport de evaluare psihologică;
raport de constatare medico-legală, declarațiile martorilor V.D., I.I. și C.V.
toate coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului V.G.
Fiind audiat în instanță, inculpatul a
recunoscut faptele infracționale reținute în sarcina sa și a înțeles să se
prevaleze de dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen. în sensul că a
recunoscut fapta în modalitatea reținută de procuror, nu a înțeles să solicite
administrarea de noi probe în fața instanței de judecată, însușindu-și toate
probele administrate în faza de urmărire penală și a fost de acord să o
despăgubească pe partea civilă în modalitatea în care se constituie parte
civilă în cauză.
Față de depoziția inculpatului instanța a
aplicat acestuia pedepse ce au fost individualizate în conformitate cu art. 72
C. pen. cu reținerea dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen. (reducerea
limitelor de pedeapsă cu 1/3 în caz de recunoaștere).
Inculpatul alături de pedeapsa rezultantă va
executa și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei
principale.
Conform art. 71 C. pen. s-a aplicat
inculpatului V.G. și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 litera a) teza II b din C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen. s-a menținut
starea de arest a inculpatului iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din
pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive
începând cu data de 17 august 2012 la zi.
Partea vătămată în principiu nu s-a
constituit parte civilă în cauză nici în faza de urmărire penală și nici în cea
de judecată.
Din oficiu însă instanța în conformitate cu
art. 17 alin. (3) C. proc. pen. este obligată să se pronunțe și cu privire la
latura civilă a cauzei în condițiile în care partea vătămată este minoră,
astfel că inculpatul a fost obligat să plătească părții vătămate I.M.I. prin
reprezentant legal V.D. suma de 10.000 RON cu titlu de daune morale.
II. Împotriva Sentinței penale nr. 626 din 14
decembrie 2012 a Tribunalului Galați a formulat apel inculpatul V.G.,
criticând soluția instanței de fond pentru netemeinicie, apreciind că pedeapsa
aplicată este mult prea mare în raport de circumstanțele atenuante.
Totodată, cu prilejul efectuării activității
de contopire, a solicitat să nu se mai acorde niciun spor de pedeapsă.
Prin Decizia penală nr. 62/A din 18 februarie
2013, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins
ca nefondat apelul declarat de inculpatul V.G. împotriva Sentinței penale nr.
626 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Galați, a menținut starea de arest a
inculpatului V.G., a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și
arestării preventive cu începere de la 17 august 2012 la zi, iar în baza
dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata
sumei de 450 RON cheltuieli judiciare către stat în apel.
Instanța de apel, analizând apelul formulat
prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu, potrivit art. 371
alin. (2) C. proc. pen., sub aspectul tuturor motivelor favorabile
inculpatului, a apreciat că apelul este nefondat.
Pedepsele aplicate au fost corect
individualizate raportat la dispozițiile art. 320
1
alin. (7) C.
proc. pen. dar și la împrejurările comiterii faptelor precum și la natura
infracțiunilor săvârșite.
Raportat la natura infracțiunilor săvârșite și
la persoana victimei, respectiv sora sa vitregă (după mamă), partea vătămată
I.M.I. în vârstă de 6 ani la data comiterii acestor fapte, care îi pot afecta
ireversibil personalitatea și dezvoltarea fizică și intelectuală pe viitor,
Curtea de Apel a considerat că în cauză nu pot fi acordate circumstanțe
atenuante judiciare, iar sporul de pedeapsă acordat în urma contopirii a fost
corect individualizat raportat la pedepsele aplicate pentru cele două fapte
deduse judecății.
III. Împotriva acestei decizii a formulat
recurs inculpatul invocând cazul de casare prevăzute de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen. considerând că pedeapsa aplicată este mult prea mare,
solicitând instanței admiterea recursului, casarea deciziei recurate și în
rejudecare aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege cu
reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. și înlăturarea
sporului aplicat în urma contopirii.
Înalta Curte, analizând hotărârea din
perspectiva cazului de casare invocat apreciază ca fiind nefondat recursul
declarat de inculpatul V.G. pentru următoarele considerente:
Analiza coroborată a ansamblului probator
administrat de-a lungul procesului-penal, în mod corect a condus la reținerea
faptului că acesta este apt să răstoarne prezumția de nevinovăție și să facă
dovada deplină a angajării răspunderii penale a inculpatului, stabilind fără
dubiu, existența faptei și forma de vinovăție cu care acesta a acționat.
Înalta Curte apreciază nefondată critica
inculpatului cu privire la stabilirea cuantumului pedepsei, întrucât la
procesul de individualizare a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere
criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen.,
respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială, astfel cum au fost
reduse ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320
1
alin. 7 C.
proc. pen. (închisoare de la 6 ani și 8 luni la 16 ani și 8 luni, pedeapsa
aplicată fiind în aceste limite), gradul de pericol social sporit al faptelor
săvârșite, dedus din pluralitatea actelor de executare, vârsta fragedă a părții
vătămate precum și gradul de rudenie dintre inculpat și partea vătămată (frați
vitregi).
Potrivit vechiului text al art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în cazul în care s-au
aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C.
pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege, însă începând cu 15
februarie 2013, data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, incidență în
cauză, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, textul
anterior menționat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al legii, în sensul că
acest caz de casare a devenit incident doar situației când "s-au aplicat
pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conținutul textului
fiind înlăturată sintagma referitoare la greșita individualizare a pedepsei
aplicate de către instanță.
Potrivit art. II din Legea nr. 2/2013,
dispozițiile privind cazurile de casare prevăzute în Codul de procedură penală
în forma anterioară intrării în vigoare a legii, rămân aplicabile doar cauzelor
penale aflate în curs de judecată în recurs, inclusiv celor aflate în termenul
de declarare a recursului, dar pronunțate anterior intrării în vigoare a legii.
În această situație, rezultă că în cazul hotărârilor pronunțate de către
instanțele de apel după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, respectiv după
15 februarie 2013, sunt aplicabile dispozițiile cazurile de casare, astfel cum
sunt prevăzute de noua lege.
În speță, se constată că inculpatul V.G. a
declarat recurs împotriva unei decizii pronunțate la data de 18 februarie 2013,
după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, astfel încât cazurile de
casare vor fi analizate în raport de conținutul textelor art. 385
9
C. proc. pen. astfel cum au fost modificate prin art. 1 din această lege.
Având în vedere natura criticii invocate de
către inculpat, anume greșita individualizare a pedepsei aplicate de către
instanța de apel, rezultă cu evidență că aceasta nu se mai circumscrie cazului
de casare întemeiat pe dispozițiile art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.,
astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.
În ceea ce privește sporul de pedeapsă
aplicat ca urmare a efectuării contopirii, Înalta Curte constată că acesta se
încadrează în limitele prevăzute de lege, astfel încât critica recurentului
inculpat și sub acest aspect este nefondată.
Față de aceste aspecte, Înalta Curte va
respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.G. împotriva Deciziei
penale nr. 62/A din 18 februarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și
pentru cauze cu minori, va deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului
durata reținerii și arestării preventive de la 17 august 2012 la 22 mai 2013,
va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 550 RON cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care sumele de 200 RON, reprezentând onorariul
cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și respectiv de 150
RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru
intimata parte vătămată, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D
E
Respinge ca nefondat recursul declarat de
inculpatul V.G. împotriva Deciziei penale nr. 62/A din 18 februarie 2013 a
Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate
inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 17 august 2012 la
22 mai 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
550 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de 200
RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru
inculpat și respectiv de 150 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată, se vor avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 mai
2013.
Procesat de GGC - AM