ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1734/2013

Deliberând asupra recursului de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin Sentința penală nr. 626 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr. 7177/121/2012, a fost condamnat inculpatul V.G. la o pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. (1) alin. (2) lit. b 1 și alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen. A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de incest prev. de art. 203 C. pen.

cu aplicarea art. 41 C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute, ca urmare a contopirii celor 2 (două) pedepse, pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale sporită la 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale. Conform art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului V.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b din C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen. a fot menținută starea de arest a inculpatului iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 17 august 2012 la zi. Conform art. 17 alin. (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate I.M.I., prin reprezentant legal V.D., suma de 10.000 RON cu titlu de daune morale. Conform art. 189 - 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. S-a dispus ca suma de 400 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu (faza de urmărire penală și judecată) să fie avansată către Baroul Galați din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond, respectiv Tribunalul Galați, a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, inculpatul V.G. a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de viol în formă continuată și incest în formă continuată prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b 1 și alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Ca situație de fapt s-au reținut în sarcina inculpatului următoarele: Inculpatul V.G. domiciliază în comuna B., județul Galați. De la vârsta de 7 ani, din cauza mamei sale și a concubinului acesteia I.T., care frecvent consumau alcool și provocau scandal la domiciliu, inculpatul a fugit de acasă și a stat pe străzi.

De atunci și până în prezent a fost ajutat în mod constant de șoferii de maxi-taxi care transportau persoane pe ruta Galați - comuna B., județul Galați, cărora pentru diferite sume de bani le spăla microbuzele. În perioada 1996 - 2000, inculpatul a mai locuit la o femeie în comuna B., unde a prestat diverse activități gospodărești și în această perioadă a mai trecut ocazional pe la domiciliul mamei sale, de fiecare dată fiind nevoit să plece, deoarece I.T. nu-l suporta și îl izgonea. După decesul lui I.T. în luna mai 2012, inculpatul a revenit la domiciliul mamei sale și nu a mai plecat. În urma relației de concubinaj a mamei inculpatului cu numitul I.T., au mai rezultat trei copii, respectiv partea vătămată I.M.I., în vârstă de 6 ani, I.F.

în vârstă de 5 ani și I.G. în vârstă de 1 an și jumătate. Pe data de 10 sau 11 august 2012, în jurul orei prânzului, profitând de faptul că mama sa martora V.D., nu se afla acasă, inculpatul a chemat pe partea vătămată I.M.I. în prima cameră a locuinței. Când partea vătămată I.M.I. și-a făcut apariția inculpatul și-a dat jos pantalonii până deasupra genunchilor și i-a introdus penisul în gură. Conform declarației inculpatului, acesta a precizat că a întreținut raport sexual oral cu partea vătămată aproximativ un minut, apoi după ce aceasta a ieșit afară, a continuat să se masturbeze până ce a ejaculat pe pardoseala din lut. Partea vătămată nu a spus atunci nimănui ce i s-a întâmplat. Ulterior, la data de 16 august 2012, în jurul orelor 18:30, inculpatul se afla la domiciliu împreună cu mama sa și partea vătămată.

La scurt timp, martora V.D. a plecat la bar pentru a-și cumpăra țigări, motiv pentru care, inculpatul profitând de acest moment, a hotărât să mai întrețină o dată raport sexual oral cu partea vătămată. Astfel, a chemat-o pe partea vătămată din stradă, inculpatul s-a dus în aceiași încăpere și când partea vătămată a intrat în cameră, în aceiași modalitate ca în precedent, inculpatul și-a dat jos pantalonii până la genunchi și i-a introdus penisul în gură, întreținând raport sexual aproximativ un minut. La un moment dat inculpatul a auzit poarta de la curtea locuinței și dându-și seama că a venit martora V.D., imediat și-a ridicat pantalonii, a luat o pereche de blugi și speriat s-a îndreptat către mama sa spunându-i să-i spele.

Când martora V.D. a intrat în cameră, acesta a observat pe partea vătămată lângă pat, speriată, roșie la față și cu părut răvășit. După acest moment, martora împreună cu partea vătămată au ieșit din cameră. În acest interval de timp inculpatul a revenit în cameră și s-a masturbat până a ejaculat pe pardoseală, după care a părăsit locuința mergând să spele un microbuz. Martora V.D. a insistat și a întrebat pe partea vătămată ce s-a întâmplat, aceasta în prima față refuzând să-i spună adevărul și ulterior, la insistențele repetate ale mamei, a precizat că inculpatul a chemat-o din stradă, a luat-o de mână și a dus-o în cameră, unde și-a dat jos pantalonii până la genunchi, a apucat-o cu mâinile de cap și i-a introdus penisul în gură, fără a o abuza sexual și în alt mod.

De asemenea, partea vătămată a mai precizat că inculpatul a mai procedat în acest mod și altă dată când mama nu era acasă. Ulterior, martora V.D. a chemat-o pe cumnata sa, martora I.I. care a anunțat de îndată organele de poliție. Ulterior acestui moment inculpatul a revenit la domiciliu și fiind apostrofat de mama sa în legătură cu fapta comisă, acesta s-a manifestat violent, în sensul că a înjurat-o și a pus mâna pe un cuțit de bucătărie cu care lovea în tocul ușii. Partea vătămată I.M.I. a fost examinată din punct de vedere medico-legal concluzionându-se că: aceasta este virgină, nu prezintă urme de violență pe cap, corp și membre, nu s-a putut determina prezența eventuală a spermatozoizilor în cavitatea bucală, datorită prezentării tardive la examinare.

Partea vătămată a fost evaluată din punct de vedere psihologic concluzionându-se că aceasta are nevoie de stimulare în plan psihomotric general, de asigurare a unui climat familial securizant, cu modele parentale echilibrate și activități ce au ca scop dezvoltarea încrederii în forțele proprii. Pentru depășirea traumei emoționale s-a recomandat includerea părții vătămate împreună cu mama într-un program de consiliere. De asemenea, în cauză s-a dispus prin ordonanță efectuarea unei expertize biologice cu privire la existența urmelor de spermă pe un fragment de material textil și sol de pe pardoseala camerei, concluzionându-se că în cele două fragmente de material textil și sol, nu s-au pus în evidență urme de spermă.

În drept, fapta inculpatului V.G. care într-una din zilele de 10 - 11 august 2012 și în seara zilei de 16 august 2012, aflându-se în locuința părinților din satul B., comuna B., județul Galați, profitând de imposibilitatea de a-și exprima voința și de a se apăra, inculpatul a întreținut raport sexual oral cu partea vătămată I.M.I., în vârstă de 6 ani (frați după mamă), întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de viol în formă continuată și incest în formă continuată, ambele în concurs ideal, prevăzute de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b 1 și alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic.

art. 33 lit. b) C. pen. Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor. Partea vătămată, prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă în cauză. Situația de fapt astfel prezentată este dovedită cu sesizarea reprezentantului părții vătămate; proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, raport de evaluare psihologică; raport de constatare medico-legală, declarațiile martorilor V.D., I.I. și C.V. toate coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului V.G. Fiind audiat în instanță, inculpatul a recunoscut faptele infracționale reținute în sarcina sa și a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen.

în sensul că a recunoscut fapta în modalitatea reținută de procuror, nu a înțeles să solicite administrarea de noi probe în fața instanței de judecată, însușindu-și toate probele administrate în faza de urmărire penală și a fost de acord să o despăgubească pe partea civilă în modalitatea în care se constituie parte civilă în cauză. Față de depoziția inculpatului instanța a aplicat acestuia pedepse ce au fost individualizate în conformitate cu art. 72 C. pen. cu reținerea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. (reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 în caz de recunoaștere). Inculpatul alături de pedeapsa rezultantă va executa și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b C. pen.

pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. Conform art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului V.G. și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b din C. pen. Conform art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 17 august 2012 la zi. Partea vătămată în principiu nu s-a constituit parte civilă în cauză nici în faza de urmărire penală și nici în cea de judecată. Din oficiu însă instanța în conformitate cu art. 17 alin. (3) C. proc. pen. este obligată să se pronunțe și cu privire la latura civilă a cauzei în condițiile în care partea vătămată este minoră, astfel că inculpatul a fost obligat să plătească părții vătămate I.M.I.

prin reprezentant legal V.D. suma de 10.000 RON cu titlu de daune morale. II. Împotriva Sentinței penale nr. 626 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Galați a formulat apel inculpatul V.G., criticând soluția instanței de fond pentru netemeinicie, apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea mare în raport de circumstanțele atenuante. Totodată, cu prilejul efectuării activității de contopire, a solicitat să nu se mai acorde niciun spor de pedeapsă. Prin Decizia penală nr. 62/A din 18 februarie 2013, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul V.G. împotriva Sentinței penale nr. 626 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Galați, a menținut starea de arest a inculpatului V.G., a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive cu începere de la 17 august 2012 la zi, iar în baza dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 450 RON cheltuieli judiciare către stat în apel. Instanța de apel, analizând apelul formulat prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub aspectul tuturor motivelor favorabile inculpatului, a apreciat că apelul este nefondat. Pedepsele aplicate au fost corect individualizate raportat la dispozițiile art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. dar și la împrejurările comiterii faptelor precum și la natura infracțiunilor săvârșite. Raportat la natura infracțiunilor săvârșite și la persoana victimei, respectiv sora sa vitregă (după mamă), partea vătămată I.M.I.

în vârstă de 6 ani la data comiterii acestor fapte, care îi pot afecta ireversibil personalitatea și dezvoltarea fizică și intelectuală pe viitor, Curtea de Apel a considerat că în cauză nu pot fi acordate circumstanțe atenuante judiciare, iar sporul de pedeapsă acordat în urma contopirii a fost corect individualizat raportat la pedepsele aplicate pentru cele două fapte deduse judecății. III. Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul invocând cazul de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. considerând că pedeapsa aplicată este mult prea mare, solicitând instanței admiterea recursului, casarea deciziei recurate și în rejudecare aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen.

și înlăturarea sporului aplicat în urma contopirii. Înalta Curte, analizând hotărârea din perspectiva cazului de casare invocat apreciază ca fiind nefondat recursul declarat de inculpatul V.G. pentru următoarele considerente: Analiza coroborată a ansamblului probator administrat de-a lungul procesului-penal, în mod corect a condus la reținerea faptului că acesta este apt să răstoarne prezumția de nevinovăție și să facă dovada deplină a angajării răspunderii penale a inculpatului, stabilind fără dubiu, existența faptei și forma de vinovăție cu care acesta a acționat.

Înalta Curte apreciază nefondată critica inculpatului cu privire la stabilirea cuantumului pedepsei, întrucât la procesul de individualizare a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială, astfel cum au fost reduse ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320 1 alin. 7 C. proc. pen. (închisoare de la 6 ani și 8 luni la 16 ani și 8 luni, pedeapsa aplicată fiind în aceste limite), gradul de pericol social sporit al faptelor săvârșite, dedus din pluralitatea actelor de executare, vârsta fragedă a părții vătămate precum și gradul de rudenie dintre inculpat și partea vătămată (frați vitregi).

Potrivit vechiului text al art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în cazul în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege, însă începând cu 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, incidență în cauză, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, textul anterior menționat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit incident doar situației când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conținutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicate de către instanță.

Potrivit art. II din Legea nr. 2/2013, dispozițiile privind cazurile de casare prevăzute în Codul de procedură penală în forma anterioară intrării în vigoare a legii, rămân aplicabile doar cauzelor penale aflate în curs de judecată în recurs, inclusiv celor aflate în termenul de declarare a recursului, dar pronunțate anterior intrării în vigoare a legii. În această situație, rezultă că în cazul hotărârilor pronunțate de către instanțele de apel după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, respectiv după 15 februarie 2013, sunt aplicabile dispozițiile cazurile de casare, astfel cum sunt prevăzute de noua lege. În speță, se constată că inculpatul V.G. a declarat recurs împotriva unei decizii pronunțate la data de 18 februarie 2013, după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, astfel încât cazurile de casare vor fi analizate în raport de conținutul textelor art. 385 9 C. proc.

pen. astfel cum au fost modificate prin art. 1 din această lege. Având în vedere natura criticii invocate de către inculpat, anume greșita individualizare a pedepsei aplicate de către instanța de apel, rezultă cu evidență că aceasta nu se mai circumscrie cazului de casare întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 2/2013. În ceea ce privește sporul de pedeapsă aplicat ca urmare a efectuării contopirii, Înalta Curte constată că acesta se încadrează în limitele prevăzute de lege, astfel încât critica recurentului inculpat și sub acest aspect este nefondată. Față de aceste aspecte, Înalta Curte va respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.G.

împotriva Deciziei penale nr. 62/A din 18 februarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, va deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 17 august 2012 la 22 mai 2013, va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 550 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și respectiv de 150 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V.G. împotriva Deciziei penale nr. 62/A din 18 februarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 17 august 2012 la 22 mai 2013. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 550 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și respectiv de 150 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 mai 2013. Procesat de GGC - AM