ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 974/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea pronunțată de instanța de fond Prin Sentința civilă nr. 3484 din 12 noiembrie 2013 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC F. SRL prin administrator judiciar, în contradictoriu cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - în prezent Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale -, având ca obiect anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 17 octombrie 2012, precum și a Deciziei nr. 35243 din 28 decembrie 2012 de soluționare a contestației.

Prin aceeași hotărâre, instanța a respins cererea de suspendare a executării actelor administrative atacate ca rămasă fără obiect. 2. Cererea de recurs Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta SC F. SRL, prin administrator judiciar V.J.C. IPURL. 2.1. Motivele de recurs În susținerea recursului, reclamanta a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv pronunțarea hotărâri cu încălcarea sau greșita aplicare a normelor de drept material. 2.2.

Principalele argumente invocate Astfel, reclamanta a învederat că în sarcina a s-a reținut săvârșirea unei pretinse nereguli, în sensul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, în raport de împrejurarea că prin Sentința nr. 490/2012 a Tribunalului Olt s-a decis deschiderea procedurii insolvenței, ceea ce, în opinia pârâtei, însușită de instanța de fond, ar constitui o modificare substanțială a obiectului finanțării. Reclamanta a arătat că au fost eronat interpretate dispozițiile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011, în sensul că s-ar institui ab initio o prezumție de neregulă, în contextul în care scopul urmărit de legiuitor este de a oferi autorității pârghii eficiente de recuperare efectivă a finanțării în cazul constatării unor abateri.

Or, în cauză, a precizat reclamanta, nu s-a constatat existența vreunei nereguli, autoritatea pârâtă aprobând plățile pentru cele trei cereri de rambursare a cheltuielilor. Reclamanta a criticat sentința sub aspectul constatării neregularității determinate de intrarea societății în insolvență și față de faptul că hotărârea Tribunalului Olt, necontestată de pârâtă potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, nu poate constitui o abatere de la legalitate, regularitate sau conformitate. În aceste împrejurări, s-a precizat de către reclamantă, nefiind îndeplinită niciuna din condițiile cumulative prevăzute de lege sau de contractul de finanțare pentru reținerea vreunei nereguli, proiectul privind constituirea și dotarea pensiunii turistice rurale „Craiul munților” rămâne eligibil, procedura de recuperare a rambursărilor efectuându-se cu încălcarea normelor legale în materie.

Reclamanta a mai menționat că, în concret, nu s-a adus nici un prejudiciu bugetului Uniunii Europene sau celui național, sumele de bani achitate cu titlu de finanțare fiind folosite la construirea și punerea în funcțiune a pensiunii, proiectul fiind finalizat. O altă critică adusă sentinței se referă la omisiunea instanței de a analiza valabilitatea contractului după întocmirea procesului-verbal, în raport de faptul că, deși a emis titlu de creanță, pârâta nu a procedat la rezilierea /încetarea contractului de finanțare, care continuă să-și producă efectele. 3. Apărarea pârâtului Prin întâmpinarea formulată, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a solicitat respingerea acțiunii, apreciind că motivele de nelegalitate invocate sunt neîntemeiate.

Astfel, a susținut pârâta, emiterea procesului-verbal de constatare este consecința conduitei defectuoase a reclamantei în derularea contractului de finanțare, prin nerespectarea obligațiilor asumate. S-a apreciat de către pârâtă că intrarea unei societăți în stare de insolvență simplificată, precum și înstrăinarea bunurilor ce fac obiectul proiectului finanțat prin Programul Sapard reprezintă nereguli-încălcări ale clauzelor contractului de finanțare și ale legii speciale în domeniu, sancțiunea aplicabilă fiind aceea a declarării ca neeligibile a cheltuielilor aferente și a declanșării procedurii de recuperare a debitului. În acest sens, pârâta a invocat criteriul general de eligibilitate EG5 din cererea de finanțare, potrivit căruia beneficiarul nu trebuie să înregistreze pierderi financiare și datorii restante.

S-a făcut referire și la prevederile art. 26 și 36 din O.U.G. nr. 66/2011, pârâta învederând că schimbarea situației financiare a beneficiarului finanțării reprezintă o neîndeplinire a criteriului de eligibilitate, în raport și de declarația pe propria răspundere a reclamantei la momentul depunerii cererii de finanțare în sensul că nu este supusă procedurii de reorganizare judiciară sau de declarare a stării de insolvență. 4. Procedura de soluționare a recursului 4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru Raportul întocmit în cauză în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 24 iunie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc.

civ. Prin încheierea din 9 octombrie 2014 completul filtru a admis în principiu recursul în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. și a fixat termen pentru judecare în ședință publică. 4.2. Cu privire la fondul recursului 4.2.1. Analiza motivelor de casare invocate Verificând hotărârea recurată, Înalta Curte constată că nu se impune casarea prin prisma motivului de nelegalitate referitor la greșita aplicare a normelor de drept material, reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prima instanță reținând în mod justificat legalitatea actelor administrative contestate. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.

nr. 66/2011, neregula este definită ca orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport de dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene, bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. În cauză, s-a constatat în mod corect că reclamanta nu mai îndeplinește unul dintre criteriile de finanțare impuse și asumate, respectiv nerespectarea criteriului de eligibilitate referitor la situația financiară a societății, care trebuia menținut pe toată durata de valabilitate a contractului de finanțare.

Procesul-verbal de constatare a reținut, astfel, pe baza bilanțului contabil la semestrul I 2012 și a certificatelor de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale emise în august 2012, că societatea are datorii la bugetul local și a înregistrat pierderi financiare, situație ce constituie o încălcare a criteriilor de eligibilitate EG4, EG5 și EG11 și care a determinat constatarea debitului de 360.268,90 RON, în raport de care instanța de fond a concluzionat justificat că procedura de recuperare a rambursărilor s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale și contractuale. Curtea reține că nu este întemeiată nici critica referitoare la faptul că, deși a fost emis titlul de creanță, contractul de finanțare continuă să-și producă efectele, în condițiile în care prin nota de scoatere de sub monitorizare nr. 11433 din 30 august 2012 s-a dispus rezilierea contractului de finanțare și declanșarea procedurii de recuperare a fondurilor nerambursabile.

4.2.2. Soluția instanței de recurs În raport de considerentele expuse mai sus, sentința atacată fiind legală, Curtea va dispune respingerea recursului ca nefondat, în baza art. 497 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC F. SRL prin administrator judiciar V.J.C. IPURL împotriva Sentinței civile nr. 3484 din 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 martie 2015. Procesat de GGC - LM