ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7044/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pârâtul I.G.,

solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că pârâtul

a avut calitatea de lucrător al Securității.

Prin

întâmpinare, pârâtul a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active,

lipsei calității procesuale pasive, inadmisibilității, precum și excepția de

nelegalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din Regulamentul de organizare și

funcționare a C.N.S.A.S.

Prin

încheierea de ședință din data de 07 martie 2012, Curtea de Apel a respins ca

neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active, lipsei calității

procesuale pasive și a inadmisibilității. De asemenea, a respins ca

inadmisibilă excepția de nelegalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din

Regulamentul de organizare și funcționare a C.N.S.A.S.

Prin

sentința civilă nr. 3259 din 16 mai 2012 Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de

reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul I.G., ca neîntemeiată.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că cererea de aflare a

identității și de verificare a calității de lucrător al Securității îi poate

viza exclusiv pe ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea

dosarului persoanei îndreptățite, care a formulat cererea. Aceeași concluzie

rezultă și din interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul

de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.

În

privința persoanei care a făcut cereri de verificare, instanța de fond a constatat

că în Dosarul de urmărire nr. I/6135 pârâtul a întocmit o informare cu privire

la P.C.. Din actele dosarului nu rezultă însă că urmare întocmirii acestor

note, persoanei urmărite i-ar fi fost suprimate ori îngrădite drepturi și

libertăți fundamentale, așa cum impun dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.

24/2008 pentru a se putea reține calitatea de lucrător al Securității.

Împotriva

acestei hotărâri, reclamantul C.N.S.A.S. a declarat recurs, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În

motivarea recursului se arată că intimatul nu a fost verificat sub aspectul

existenței posibilei calități de colaborator al Securității (în sensul art. 2 lit.

b) din O.U.G. nr. 24/2008), ci cu privire la posibila calitate de lucrător al

Securității (în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008).

Prin

urmare, nu trebuie analizat dacă informațiile raportate superiorilor de intimat

erau sau nu apte de a produce consecințe neplăcute față de cei urmăriți, ci

trebuie analizată încălcarea unui drept realizată în mod direct de fostul

ofițer.

Dacă

în cazul verificării existenței posibilei calități de colaborator al

Securității este analizat gradul de pericol la care denunțătorul îi expunea pe

cei denunțați (vizarea încălcării unui drept), în cazul verificării activității

foștilor ofițeri de Securitate relevantă este încălcarea sau îngrădirea unui

drept fundamental realizată în mod direct de fostul ofițer.

Nu

are relevanță dacă informațiile obținute în urma filajului sau investigațiilor

duceau sau nu la îngreunarea situației celor urmăriți, sau dimpotrivă, duceau

la concluzia că cei urmăriți nu aveau opinii critice la adresa regimului. Importantă

este, din perspectiva definiției date de legiuitor noțiunii de lucrător al

Securității, imixtiunea arbitrară a autorităților, reprezentate de intimat, în

viață personală a celor urmăriți.

Simpla

obținere

a

unor informații cu caracter personal - în speță, prin metoda filajului și

investigațiilor - referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără acordul

acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor

naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.

Verificarea

nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea

dosarului studiat de persoana care solicită verificarea.

Persoana

care a studiat primul dosar a analizat

a și solicitat în temeiul art. 1 alin. (7)

din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea intimatului, sub aspectul existenței

calității de lucrător al Securității.

Prin

urmare, chiar și potrivit interpretării restrictive date de sentința atacată

prevederilor art. 1 alin. (7), instrumentarea acestui dosar ar fi trebuit să

fie avută în vedere la verificarea intimatului.

De

asemenea, legiuitorul nu cere existența mai multor acte de încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale, de către foștii ofițeri de

Securitate, fiind suficient și un singur astfel de caz, pentru reținerea

calității de lucrător al Securității.

Examinând

cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu

dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la

această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În

cauză, este necontestat că intimatul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre

situațiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea

calității sale de lucrător al fostei Securități, în sensul acestei reglementări,

să poată fi făcută și din oficiu.

Or,

la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condițiile art. 1 alin. (7)

și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a

fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea

lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu

informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de

lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii

Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de

prezenta ordonanță de urgență. (8) De drepturile prevăzute

la alin. (1)-(7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al

patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari. De

aceste drepturi beneficiază în primul rând soțul supraviețuitor și după aceea

rudele în ordinea proximității legăturii de rudenie. În cazul rudelor de

același grad, au acces la dosar toți în mod egal, iar în cazul publicării

dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimțământul tuturor”.

De

asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al

C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1)

Petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate

solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea

lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu

informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de

lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică

petiționarului îndreptățit identitatea lucrătorilor Securității și a

colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea

dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine.

Pe

baza cererii prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor

Securității și a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcția comunicare,

Direcția investigații întocmește o notă de constatare a identității lucrătorilor

sau colaboratorilor Securității. Nota de constatare a identității va conține

atât numele real și celelalte date de identitate, cât și numele conspirativ,

acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securității a deținut

mai multe nume conspirative, nota de constatare a identității va consemna

distinct fiecare situație în parte. De asemenea, se vor consemna documentele și

informațiile identificate în cursul desfășurării investigațiilor, care au

condus la stabilirea identității persoanei.

(4) Nota de

constatare a identității se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul

acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la

Secretariat, ia în discuție nota de constatare a identității și, după caz:

a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției

comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către

petiționarul îndreptățit, prin care i se transmit datele de identitate ale

colaboratorului sau lucrătorului Securității, precum și numele conspirative,

acolo unde este cazul;

b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției

investigații reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului

arhivistic și/sau a corespondenței cu foștii deținători de arhivă și cu I.N.E.P.,

pentru identificarea documentelor și informațiilor necesare soluționării

cererii.

Verificarea

existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității pentru

ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face

la cerere, remisă în copie Direcției investigații, care demarează verificările

specifice la instituțiile deținătoare de arhivă și în fondul arhivistic

propriu. La finalizarea acestora, Direcția investigații întocmește nota de

constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al

Securității. În cazul acelor lucrători ai Securității decedați, Direcția

comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calității de

lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată

prin publicarea pe pagina de internet a instituției a documentelor și

informațiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”

Deci,

cu alte cuvinte, din interpretarea dispozițiilor legale și regulamentare citate

mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri:

-

cererea prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității

și colaboratorilor acesteia care au desfășurat activități la instrumentarea

dosarului persoanei îndreptățite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din

Regulament și,

-

o a doua cerere formulată de persoana îndreptățită prin care să se solicite

verificarea existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității

pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului

său (art. 27 alin. (5) din Regulament).

Or,

în cauză se regăsește doar cererea prin care petentul P.C. a solicitat

exclusiv:

-

accesul la propriul dosar;

-

dezvăluirea identității tuturor agenților de Securitate care au contribuit la instrumentarea

Dosarului nr. I/6135.

Deci,

cu alte cuvinte, petentul P.C. nu a formulat cererea la care se referă în mod

expres art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 și ale art. 27 alin. (5)

din Regulament.

Prin

urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate

și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și

legală, pe care o va menține.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 3259 din 16

mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2013.