ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7044/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pârâtul I.G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securității. Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active, lipsei calității procesuale pasive, inadmisibilității, precum și excepția de nelegalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a C.N.S.A.S. Prin încheierea de ședință din data de 07 martie 2012, Curtea de Apel a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active, lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității.

De asemenea, a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a C.N.S.A.S. Prin sentința civilă nr. 3259 din 16 mai 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul I.G., ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că cererea de aflare a identității și de verificare a calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite, care a formulat cererea. Aceeași concluzie rezultă și din interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.

În privința persoanei care a făcut cereri de verificare, instanța de fond a constatat că în Dosarul de urmărire nr. I/6135 pârâtul a întocmit o informare cu privire la P.C.. Din actele dosarului nu rezultă însă că urmare întocmirii acestor note, persoanei urmărite i-ar fi fost suprimate ori îngrădite drepturi și libertăți fundamentale, așa cum impun dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea reține calitatea de lucrător al Securității. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul C.N.S.A.S. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că intimatul nu a fost verificat sub aspectul existenței posibilei calități de colaborator al Securității (în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008), ci cu privire la posibila calitate de lucrător al Securității (în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008). Prin urmare, nu trebuie analizat dacă informațiile raportate superiorilor de intimat erau sau nu apte de a produce consecințe neplăcute față de cei urmăriți, ci trebuie analizată încălcarea unui drept realizată în mod direct de fostul ofițer. Dacă în cazul verificării existenței posibilei calități de colaborator al Securității este analizat gradul de pericol la care denunțătorul îi expunea pe cei denunțați (vizarea încălcării unui drept), în cazul verificării activității foștilor ofițeri de Securitate relevantă este încălcarea sau îngrădirea unui drept fundamental realizată în mod direct de fostul ofițer.

Nu are relevanță dacă informațiile obținute în urma filajului sau investigațiilor duceau sau nu la îngreunarea situației celor urmăriți, sau dimpotrivă, duceau la concluzia că cei urmăriți nu aveau opinii critice la adresa regimului. Importantă este, din perspectiva definiției date de legiuitor noțiunii de lucrător al Securității, imixtiunea arbitrară a autorităților, reprezentate de intimat, în viață personală a celor urmăriți. Simpla obținere a unor informații cu caracter personal - în speță, prin metoda filajului și investigațiilor - referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.

Verificarea nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului studiat de persoana care solicită verificarea. Persoana care a studiat primul dosar a analizat a și solicitat în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea intimatului, sub aspectul existenței calității de lucrător al Securității. Prin urmare, chiar și potrivit interpretării restrictive date de sentința atacată prevederilor art. 1 alin. (7), instrumentarea acestui dosar ar fi trebuit să fie avută în vedere la verificarea intimatului. De asemenea, legiuitorul nu cere existența mai multor acte de încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale, de către foștii ofițeri de Securitate, fiind suficient și un singur astfel de caz, pentru reținerea calității de lucrător al Securității.

Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În cauză, este necontestat că intimatul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea calității sale de lucrător al fostei Securități, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută și din oficiu. Or, la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condițiile art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari.

De aceste drepturi beneficiază în primul rând soțul supraviețuitor și după aceea rudele în ordinea proximității legăturii de rudenie. În cazul rudelor de același grad, au acces la dosar toți în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimțământul tuturor”. De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

(2) C.N.S.A.S. comunică petiționarului îndreptățit identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine. Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcția comunicare, Direcția investigații întocmește o notă de constatare a identității lucrătorilor sau colaboratorilor Securității. Nota de constatare a identității va conține atât numele real și celelalte date de identitate, cât și numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securității a deținut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identității va consemna distinct fiecare situație în parte.

De asemenea, se vor consemna documentele și informațiile identificate în cursul desfășurării investigațiilor, care au condus la stabilirea identității persoanei. (4) Nota de constatare a identității se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia.

Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuție nota de constatare a identității și, după caz: a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiționarul îndreptățit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securității, precum și numele conspirative, acolo unde este cazul; b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției investigații reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic și/sau a corespondenței cu foștii deținători de arhivă și cu I.N.E.P., pentru identificarea documentelor și informațiilor necesare soluționării cererii.

Verificarea existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcției investigații, care demarează verificările specifice la instituțiile deținătoare de arhivă și în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcția investigații întocmește nota de constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității.

În cazul acelor lucrători ai Securității decedați, Direcția comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calității de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituției a documentelor și informațiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.” Deci, cu alte cuvinte, din interpretarea dispozițiilor legale și regulamentare citate mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri: - cererea prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității și colaboratorilor acesteia care au desfășurat activități la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din Regulament și, - o a doua cerere formulată de persoana îndreptățită prin care să se solicite verificarea existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său (art. 27 alin. (5) din Regulament).

Or, în cauză se regăsește doar cererea prin care petentul P.C. a solicitat exclusiv: - accesul la propriul dosar; - dezvăluirea identității tuturor agenților de Securitate care au contribuit la instrumentarea Dosarului nr. I/6135. Deci, cu alte cuvinte, petentul P.C. nu a formulat cererea la care se referă în mod expres art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 și ale art. 27 alin. (5) din Regulament. Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pe care o va menține. În consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 3259 din 16 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2013.