ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7045/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pârâtul M.I., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate calitatea de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârât. Prin sentința civilă nr. 7206 din 30 noiembrie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul M.I., ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că poate fi legal sesizată exclusiv în privința activităților desfășurate de pârât în legătură cu dosarul de urmărire a persoanei care a făcut cererea de verificare, respectiv Dosarul cota nr. I/236378 privindu-l pe P.A., nu și cu privire la activitățile desfășurate de pârât în dosarele de urmărire informativă a altor persoane.

Aceasta întrucât pârâtul nu se află în niciuna dintre situațiile și nu are niciuna dintre funcțiile ori demnitățile care impuneau verificarea din oficiu a calității de lucrător ori colaborator al Securității conform dispozițiilor art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, iar din interpretarea sistematică și teleologică a dispozițiilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securității.

Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite, care a formulat cererea. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul C.N.S.A.S. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că intimatul a luat măsuri abuzive ce presupuneau ingerințe în viața personală a cetățenilor pentru motive tipice poliției politice. Astfel, intimatul a recrutat un informator și l-a instruit să urmărească militari pentru simplul motiv că aceștia aveau rude stabilite în Occident.

Urmărirea trebuia să stabilească dacă respectivii militari întrețineau corespondență cu rudele lor, precum și dacă desfășurau „activitate dușmănoasă" la adresa regimului comunist. Într-un alt caz, intimatul a solicitat și a obținut informații privind viața privată a unui ofițer pentru faptul că sora acestuia se căsătorise cu un fost deținut politic (care fusese condamnat pentru că scrisese poezii cu mesaj anticomunist). În acest caz este dovedită încălcarea dreptului la viață privată din motive lipsite de orice legătură cu apărarea siguranței naționale. Verificarea nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului studiat de persoana care solicită verificarea.

Prin urmare, fiind vorba de verificarea activității unei persoane (iar nu de verificarea caracterului unui act) trebuie avută în vedere întreaga activitate a celui verificat, astfel cum se oglindește aceasta în actele (păstrate în arhive) întocmite de acesta în decursul carierei. Legiuitorul cere ca persoana verificată să fi „instrumentat' cel puțin un act în dosarul persoanei care solicită verificarea, pentru ca cererea acestuia din urmă să fie îndreptățită. „Instrumentarea" respectivului dosar nu presupune neapărat luarea unor măsuri abuzive, ci efectuarea oricărei activități în decursul urmăririi informative a petentului. Actul de instrumentare - chiar lipsit de caracter abuziv - îl îndreptățește însă pe titularul dosarului, pe reprezentantul ori pe urmașul acestuia să solicite verificarea întregii activități a autorului respectivului act.

Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În cauză, este necontestat că intimatul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea calității sale de lucrător al fostei Securități, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută și din oficiu. Or, la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condițiile art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari.

De aceste drepturi beneficiază în primul rând soțul supraviețuitor și după aceea rudele în ordinea proximității legăturii de rudenie. În cazul rudelor de același grad, au acces la dosar toți în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimțământul tuturor”. De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

(2) C.N.S.A.S. comunică petiționarului îndreptățit identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine. Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcția comunicare, Direcția investigații întocmește o notă de constatare a identității lucrătorilor sau colaboratorilor Securității. Nota de constatare a identității va conține atât numele real și celelalte date de identitate, cât și numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securității a deținut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identității va consemna distinct fiecare situație în parte.

De asemenea, se vor consemna documentele și informațiile identificate în cursul desfășurării investigațiilor, care au condus la stabilirea identității persoanei. (4) Nota de constatare a identității se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia.

Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuție nota de constatare a identității și, după caz: a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiționarul îndreptățit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securității, precum și numele conspirative, acolo unde este cazul; b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției investigații reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic și/sau a corespondenței cu foștii deținători de arhivă și cu I.N.E.P., pentru identificarea documentelor și informațiilor necesare soluționării cererii.

Verificarea existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcției investigații, care demarează verificările specifice la instituțiile deținătoare de arhivă și în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcția investigații întocmește nota de constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității.

În cazul acelor lucrători ai Securității decedați, Direcția comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calității de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituției a documentelor și informațiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.” Deci, cu alte cuvinte, din interpretarea dispozițiilor legale și regulamentare citate mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri: - cererea prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității și colaboratorilor acesteia care au desfășurat activități la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din Regulament și, - o a doua cerere formulată de persoana îndreptățită prin care să se solicite verificarea existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său (art. 27 alin. (5) din Regulament).

Or, în cauză se regăsește doar cererea prin care petenta M.L. a solicitat exclusiv: - accesul la propriul dosar; - dezvăluirea identității tuturor agenților de Securitate care au contribuit la instrumentarea Dosarului nr. I/236378 Deci, cu alte cuvinte, petenta M.L. nu a formulat cererea la care se referă în mod expres art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 și ale art. 27 alin. (5) din Regulament. La dosar nu există dovezi care să ateste că pârâtul ar fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei urmărite, P.A. Din Dosarul cota nr. I/236378 rezultă doar un fragment dintr-un plan de măsuri (pe care nu există semnătura pârâtului) și o notă informativă primită de către pârât (filele 27, 28 dosar fond).

Aceasta înseamnă că nu există probe care să permită a se concluziona că pârâtul, locotenent major în cadrul Direcției a V-a, U.M. X și ulterior maior în cadrul Direcției a V-a, U.M. X, ar fi avut calitatea de lucrător al Securității în înțelesul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008. Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pe care o va menține. În consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 7206 din 30 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2013.