ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 379/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A.U.P.R. - 2007 a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.T.S.: 1. anularea Ordinului nr. 5262/5.09.2011 emis de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului și, pe cale de consecință, anularea tuturor actelor normative care au fost emise în temeiul juridic al ordinului contestat; 2. suspendarea executării ordinului menționat, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004; 3. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 5128 din 20 septembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei de interes și excepția inadmisibilității, invocate de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

A respins excepția lipsei calității de reprezentant, excepția inadmisibilității și excepția lipsei de interes invocate de intervenienta Universitatea „Politehnica" din Timișoara. A respins acțiunea precizată formulată de reclamanta A.U.P.R. - 2007, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca neîntemeiată. A admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Universitatea „Politehnica" din Timișoara. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat, mai întâi, că noțiunea de interes legitim care poate fi ocrotit pe calea contenciosului administrativ nu se confundă cu noțiunea de interes în sensul de condiție de exercitare a dreptului la acțiune în dreptul procesual civil (folosul practic urmărit prin promovarea acțiunii).

Dispozițiile art. 2 din O.G. nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile prevăd dreptul și obligația acestor organisme de a urmări crearea cadrului necesar pentru realizarea unui interes general, local sau de grup. Art. 6 și art. 7 din Statutul A.U.P.R. - 2007 evidențiază faptul că reclamanta are obligația de a acționa în interesul membrilor săi, inclusiv de a promova acțiuni în justiție. Excepția lipsei calității de reprezentant, motivată pe împrejurarea că reclamanta nu a fost împuternicită de către toate universitățile din sistemul național de învățământ să promoveze o astfel de acțiune prin care să solicite suspendarea Ordinului nr. 5262/2011, ordin care se referă la toate universitățile atât de stat, cât și particulare, este neîntemeiată întrucât, după cum s-a arătat, asociația reclamantă are interesul și legitimarea procesuală de a acționa în numele membrilor săi.

Promovarea acțiunii în contencios administrativ nu este condiționată de existenta acordului tuturor destinatarilor actului administrativ contestat, respectiv a mandatului acestora, iar impunerea unei astfel de cerințe ar echivala cu o încălcare a dreptului de acces la instanță, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 5262 din 5 septembrie 2011, invocată de pârâtul M.E.C.T.S., în considerarea art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive, este neîntemeiată, întrucât: (i) norma legală menționată are ca scop sancționarea exercitării abuzive a drepturilor procesuale; (ii) această interdicție vizează situația în care motivarea cererilor de suspendare ulterioare este identică cu cea a cererii respinse de instanță, dându-se astfel eficiență principiului autorității de lucru judecat; (iii) cele două cereri de suspendare promovate de reclamantă nu sunt identice; prima a fost promovată în temeiul art. 14, pe parcursul procedurii prealabile, iar cea de-a doua a fost inițiată după declanșarea fazei judiciare a controlului de legalitate a actului administrativ, în considerarea posibilității conferite reclamantului de art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Excepția inadmisibilității acțiunii în privința capătului de cerere având ca obiect anularea ordinului contestat, invocată de intervenientă, pe motiv că nici reclamanta, nici ministerul și nici instanța de judecată nu se pot pronunța asupra rezultatelor evaluării realizate de instituțiile abilitate, este neîntemeiată, întrucât solicitarea reclamantei vizează exercitarea controlului de legalitate a procedurii de clasificare a universităților și nu reevaluarea universităților, cu posibilitatea realizării unei noi clasificări a acestora. Pe fondul cauzei, Curtea a reținut că la emiterea Ordinului nr. 5262 din 5 septembrie 2011 au fost respectate dispozițiile art. 193 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, întrucât Metodologia de evaluare în scopul clasificării universităților și ierarhizării programelor de studii a fost aprobată la data de 3 august 2011, prin H.G.

nr. 789/2011, în termenul de 6 luni prevăzut de lege, în condițiile în care Legea educației naționale a intrat în vigoare la data de 09 februarie 2012. Potrivit art. 5 - art. 8 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 789/2011, evaluarea primară și evaluarea instituțională sunt proceduri distincte, evaluarea instituțională realizându-se, pentru fiecare universitate, odată la maxim 4 ani. Evaluarea instituțională nu s-a realizat până în prezent, iar evaluarea primară s-a realizat pentru anul universitar 2011 - 2012, în baza Metodologiei aprobate și publicate în Monitorul Oficial anterior emiterii Ordinului nr. 5262 din 5 septembrie 2011. In perioada 27 aprilie - 1 iulie 2011 s-a derulat doar etapa de colectare a datelor, etapă urmată de verificarea datelor și informațiilor furnizate de universități, precum și de prelucrarea datelor și informațiilor colectate.

Clasificarea universităților s-a realizat în baza criteriilor prevăzute la art. 3 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 789/2011, iar evaluarea s-a realizat de către Asociația Universităților Europene (EUA), membră fondatoare a EQAR, conform prevederilor Acordului de parteneriat nr. 12596 din 23 august 2011 încheiat cu M.E.C.T.S.

Desemnarea EUA pentru evaluarea universităților este în concordanță cu prevederile art. 193 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, care instituie o situație de excepție de la alin. (5), în sensul că prima evaluare de după intrarea în vigoare a legii se face de către un organism internațional cu competență în domeniul ierarhizării și clasificării instituțiilor de învățământ superior „sau de către o agenție de asigurare a calității înregistrată în EQAR, din străinătate". Capătul de cerere privitor la anularea tuturor actelor normative subsecvente care au fost emise în temeiul Ordinului nr. 5262 din 5 septembrie 2011 a fost respins avându-se în vedere, pe de o parte, lipsa oricăror precizări din partea reclamantei care să permită individualizarea acestor acte normative, iar pe de altă parte, incidența principiului „accesorium sequitur - principale". Cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 5262 din 5 septembrie 2011, formulată în temeiul art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a fost respinsă pentru neîndeplinirea condiției cazului bine justificat, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din acest act normativ, atât timp cât motivele de nelegalitate invocate s-au dovedit a fi neîntemeiate.

Împotriva sentinței civile nr. 5128 din 20 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs, în termenul legal, reclamanta A.U.P.R. - 2007, solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii acțiunii și anulării Ordinului nr. 5262 din 05 septembrie 2011 emis de M.E.C.T.S., pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea cererii, recurenta a argumentat că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 193 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, în condițiile în care procedura evaluării s-a realizat anterior emiterii metodologiei prin H.G. nr. 798/2011, întrucât etapa colectării datelor de la universități face parte integrantă din procedura de evaluare, această etapă fiind realizată în perioada 27 aprilie - 1 iulie 2011. Intimatul M.E.C.T.S.

a inversat succesiunea momentelor pregătitoare ale elaborării unui act normativ, procedând mai întâi la colectarea datelor tehnice de la universitățile ce urmau a fi clasificate și, apoi, în funcție de datele colectate, a procedat și la fixarea criteriilor de evaluare a acestora. Recurenta a descris etapa colectării datelor și termenele fixate și a învederat că H.G. nr. 798/2011 în baza căreia este emis Ordinul nr. 5262 din 05 septembrie 2011 selectează arbitrar datele colectate după criterii cunoscute numai de autorii actului emis. Criteriile pe baza cărora s-a făcut evaluarea primară și instituțională nu prevăd baremul de punctaj, dreptul de a ataca baremul, în condițiile legii sau un termen rezonabil pentru depunerea documentației.

Intimatul M.E.N. (fost M.E.C.T.S.) a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, argumentând că Ordin M.E.C.T.S. nr. 5262/2011 a fost emis cu respectarea prevederilor legale. Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor din întâmpinare, cât și sub toate aspectele, după cum permit dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în continuare. Recurenta-reclamantă A.U.P.R. - 2007 a învestit instanța de contencios administrativ cu examinarea legalității Ordinului nr. 5262 din 05 septembrie 2011 emis de M.E.C.T.S., privind constatarea rezultatelor clasificării universităților.

Instanța de fond a apreciat că actul contestat a fost legal și temeinic emis, și aceasta este și concluzia instanței de recurs. Se reține, mai întâi, că principalul motiv nelegalitate susținut de recurenta-reclamantă a fost faptul că ordinul contestat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art. 193 alin. (3) din legea nr. 1/2011. Conform art. 193 alin. (3) din Legii nr. 1/2011 „Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii și a clasificării universităților se realizează pe baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intră în răspunderea M.E.C.T.S.

Evaluarea este realizată periodic." Contrar susținerilor recurentei, se constată că aceste dispoziții au fost respectate. Legea nr. 1/2011 - legea educației naționale a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011, dar a intrat în vigoare la 09 februarie 2011, iar H.G. nr. 789/2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare în scopul clarificării universităților și ierarhizării programelor de studii a fost publicată în M. Of. nr. 569 din 10 august 2011, astfel fiind respectat termenul de 6 luni impus de art. 193 alin. (3) din lege. Clasificarea universităților s-a realizat în baza criteriilor prevăzute la art. 3 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 789/2011, necontestat de către recurentă, iar evaluarea s-a realizat de către Asociația Universităților Europene (EUA), membră fondatoare a EQAR, conform prevederilor Acordului de parteneriat din 23 august 2011 încheiat cu M.E.C.T.S.

Ordinul nr. 5262/2011 a fost emis de M.E.C.T.S. în aplicarea art. 6 alin. (2) din H.G. nr. 789/2011 și prin acest ordin a fost constatat rezultatul clasificării, astfel cum acestea au fost stabilite de organismul de evaluare. Într-adevăr, M.E.C.T.S. a emis Ordinul nr. 4072 din 21 aprilie 2011 și Ordinul nr. 4174 din 13 mai 2011 prin care au fost aprobate proceduri de colectare a datelor și informațiilor în vederea evaluării universităților, dar succesiunea acestor ordine nu poate fundamenta nelegalitatea Ordinului nr. 5262/05.09.2011, având în vedere că membrii asociației au raportat datele solicitate, raportare care era obligatorie și potrivit art. 192 alin. (2) din Legea nr. 1/2011. În fine, trecând în revistă întreaga metodologie de evaluare, raportat la criticile recurentei, Înalta Curte nu poate reține elemente de nelegalitate de natură a determina anularea ordinului contestat.

În perioada 27 aprilie-1 iulie 2011 a fost realizată numai etapa de colectare a datelor, verificarea datelor și informațiilor furnizate de universități, precum și prelucrarea datelor și informațiilor colectate, informațiile pe baza cărora s-a realizat evaluarea fiind publice și cunoscute de către toate universitățile, inclusiv de către recurenta-reclamantă. Prelucrarea datelor și informațiilor colectate s-a realizat conform Metodologiei aprobate de M.E.C.T.S., iar evaluarea s-a realizat conform aceleiași metodologii, necontestată până în prezent, care prezintă pe larg modalitatea de interpretare a datelor prelucrate. Pentru aceste considerente, neexistând motive pentru reformarea hotărârii instanței de fond, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 312 alin. (1) din C. proc.

civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTTVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta A.U.P.R. - 2007 împotriva sentinței civile nr. 5128 din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 3 februarie 2015.