ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1846/2015

Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, la data de 14 iulie 2014, contestatoarea J.L.D.M. a contestat în temeiul art. 29 alin. (7) și (8) din Legea nr. 317/2004 actualizată și republicată, privind Consiliul Superior al Magistraturii, Hotărârea nr. 807 din 3 iulie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, privind validarea rezultatelor concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, desfășurat în perioada 28 martie - 25 iunie 2014, solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii privind invalidarea parțială concursului sau examenului pentru ocuparea funcției de conducere vacante de președinte al Tribunalului Bihor.

A arătat că a avut calitatea de candidat la examen, iar prin hotărârea contestată s-a dispus validarea rezultatelor concursului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, desfășurat în perioada 28 martie - 25 iunie 2014 și, totodată, s-a respins solicitarea formulată prin Cererea înregistrată sub nr. 636/4232 la data de 13 iunie 2014 la Consiliul Superior al Magistraturii. A solicitat invalidarea parțială a concursului pentru ocuparea funcției de conducere vacante de președinte al Tribunalului Bihor în privința candidatei C.A.D. pentru nerespectarea condițiilor prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea examenului ori existența dovezii săvârșirii unei fraude, întrucât cu ocazia testării psihologice a acestei candidate s-au încălcat dispozițiile art. 14 alin. (1 1 ) din Hotărârea nr. 320/2006 actualizată a Consiliului Superior al Magistraturii.

A arătat în acest sens că doamna psiholog B.C.A., din componența Comisiei nr. 2 de testare a candidaților este psiholog în cadrul Curții de Apel Oradea, în circumscripția căreia activează d-na candidat C.A.D., fiind membru al comisiei de evaluare psihologică a acesteia, deși între cele două, în urma unei întrevederi de lucru, a existat în prealabil examenului o colaborare instituțională, despre care la momentul evaluării psihologice a d-nei judecător, ambele entități erau pe deplin conștiente, niciuna nesemnalând această incompatibilitate președintelui comisiei. S-a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 45 alin. (2) din Regulament, invalidarea concursului pentru motiv de fraudă. Prin completarea depusă la data de 18 iulie 2014, contestatoarea a atacat și Hotărârea Secției pentru Judecători din data de 3 iulie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea în funcția de conducere, începând cu data de 15 iulie 2014 a d-nei judecător C.A.D.

A cerut contestatoarea modificarea Hotărârii nr. 807 din 3 iulie 2014, în sensul admiterii cererii privind invalidarea parțială concursului sau examenului pentru ocuparea funcției de conducere vacante de președinte al Tribunalului Bihor, și totodată, anularea Hotărârii Secției pentru Judecători din 3 iulie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, privind numirea în funcția de conducere, începând cu data de 15 iulie 2014, a d-nei judecător C.A.D., hotărâre ce prin efectele sale este accesorie hotărârii de validare, și care vizează cariera magistratului, având regimul juridic instituit de art. 29 alin. (7) și (8) din Legea nr. 317/2004 actualizată și republicată, privind Consiliul Superior al Magistraturii.

A invocat dispozițiile art. 14 alin. (1 1 ) din Hotărârea nr. 320/2006 actualizată a Consiliului Superior al Magistraturii privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora "Există incompatibilitate și în situația în care candidații provin de la instanțele la care funcționează psihologii care au calitatea de membri ai comisiei.

Dacă incompatibilitatea se ivește ulterior desemnării membrilor comisiei, membrul în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei în vederea înlocuirii sale." Astfel, s-a arătat că din componența Comisiei nr. 2 de testare a candidaților, aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 531 din 6 mai 2014, a făcut parte doamna B.C.A., psiholog în cadrul Curții de Apel Oradea, iar candidatul testat provine de la Tribunalul Bihor, aflat în raza de competență a acestei instanțe.

A susținut incompatibilitatea și raportat la dispozițiile Hotărârii nr. 48 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea și completarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, respectiv art. 142 1 alin. (3), care arată că psihologii care funcționează la curțile de apel, exercită atribuțiile inclusiv pentru instanțele din circumscripția Curții de Apel. A justificat cererea prin faptul că a avut calitatea de contracandidată, iar prin această neregularitate evidentă i s-a cauzat o încălcare a dreptului la egalitatea de șanse în cadrul concursului, întrucât, a primit din partea primei comisii, imparțiale, calificativul "nerecomandabil", cu toate consecințele pe care le implică, inclusiv cele atrase de prezentarea la reexaminare.

Hotărârile atacate Prin Hotărârea nr. 807 din data de 3 iulie 2014 pronunțată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au fost validate rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii organizat în perioada 28 martie 2014 - 25 iunie 2014 conform tabelului de clasificare din anexă, parte integrantă din hotărâre. A fost invalidat rezultatul concursului obținut de candidatul având codul A1021. S-a respins solicitarea de invalidare parțială a rezultatelor concursului din cuprinsul memoriilor formulate de doamna judecător J.L.D.M.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că dispozițiile cuprinse în art. 10 alin. (1) și art. 32 alin. (1 1 ), art. 14 alin. (1 1 ) din Regulament sunt neechivoce, în sensul că incompatibilitatea la care face referire contestatoarea are în vedere situația în care candidatul examinat provine de la aceeași instanță, iar nu de la orice instanță din circumscripția acesteia, la care funcționează membrii comisiei. S-a mai avut în vedere că psihologul nu a activat singur, comisia de testare fiind formată din doi membri, fiind autonomă de activitatea ei față de cealaltă comisie de testare psihologică, iar calificativul acordat nu are pondere în nota finală a concursului. Nici existența unei relații de colaborare dinte psiholog și candidat nu a fost apreciată ca fiind o situație de incompatibilitate conform regulamentului de concurs, nefiind invocate relații de rudenie sau de afinitate.

Referitor la modul de soluționare a contestației la barem, Plenul a constatat că nu este reglementată o cale de atac, iar cadrul normativ nu stabilește competența Plenului de a se substitui atribuțiilor comisiei de examinare în aprecierea legalității și temeiniciei baremului de evaluare și notare. Prin Hotărârea nr. 767 din 3 iulie 2014 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus numirea în funcția de președinte al Tribunalului Bihor a doamnei D.C.A., judecător la Tribunalul Bihor, pentru o perioadă de 3 ani, începând cu data de 15 iulie 2014. S-a hotărât eliberarea din funcția de vicepreședinte al Tribunalului Bihor începând cu aceeași dată a doamnei judecător D.C.A., judecător la Tribunalul Bihor, ca urmare a numirii sale în funcția de președinte al Tribunalului Bihor.

S-au avut în vedere, în acest sens, dispozițiile Hotărârii nr. 807 din 3 iulie 2014 a Plenului C.S.M., prin care au fost validate rezultatele concursului desfășurat în perioada 28 martie - 25 iunie 2014. Apărările intimaților Prin întâmpinarea înregistrată la data de 8 octombrie 2014, intimata D.C.A. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, a inadmisibilității capătului de cerere privind anularea Hotărârii Secției pentru Judecători din 3 iulie 2014 și excepția lipsei de interes a contestatoarei în promovarea contestației. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 16 octombrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra contestației de față Examinând contestația formulată, respectiv cererea precizatoare cu care a fost învestită, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge, ca atare. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a contestatoarei J.L.D.M. în promovarea acțiunii, excepție invocată de către intimata D.C.A., Înalta Curte reține că aceasta este neîntemeiată, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 potrivit cărora hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În speță, actul vizat de dispozițiile legale mai sus redate, îl reprezintă Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 807 din 3 iulie 2014 prin care au fost validate rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii organizat în perioada 28 martie 2014 - 25 iunie 2014, la care contestatoarea a avut calitatea de candidat, și respinsă solicitarea acesteia de invalidare parțială a rezultatelor concursului. Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei D.C.A., aceasta nu poate fi primită, intimata fiind persoana, care în urma rezultatelor obținute la concursul anterior menționat, a fost numită, prin Hotărârea C.S.M.

- Secția pentru Judecători nr. 767 din 3 iulie 2014 în funcția de președinte al Tribunalului Bihor, astfel încât eventuala anulare a acestei hotărâri ar interesa-o în mod direct. Pe de altă parte, examinând excepția inadmisibilității cererii contestatoarei privind anularea Hotărârii nr. 767 din 3 iulie 2014 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care intimata D.C.A. a fost numită în funcția de președinte al Tribunalului Bihor, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, lege specială în domeniu, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluționează contestațiile formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (7) și (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, numai hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la publicare sau comunicare. Prin urmare, legiuitorul a instituit o competență materială exclusivă în favoarea instanței supreme, în ceea ce privește soluționarea cererilor de anulare a hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor.

O hotărâre a secțiilor Consiliului nu poate fi atacată cu contestație la instanță dacă nu s-a formulat mai întâi contestație în conformitate cu art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Contestațiile soluționate de Plen în temeiul dispozițiilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, au natura juridică a procedurii prealabile administrative. Față de cele anterior menționate și având în vedere că nu a fost parcursă procedura administrativă prevăzută de lege, contestatoarea neatacând cu contestație la Plen hotărârea secției pentru Judecători, se apreciază că cererea este inadmisibilă.

Pe fondul susținerilor contestatoarei, Înalta Curte reține că a supus controlului instanței de contencios administrativ, pe calea specială prevăzută în art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Hotărârea nr. 807 din 3 iulie 2014, prin care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, desfășurat în perioada 28 martie - 25 iunie 2014. Prin aceeași hotărâre, s-a respins solicitarea de invalidare parțială a rezultatelor concursului din cuprinsul memoriilor formulate de doamna judecător J.L.D.M.

Potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor, iar conform dispozițiilor art. 45 alin. (2) din același regulament, Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârșirii unei fraude.

Contestatoarea a invocat nerespectarea condițiilor prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori existența dovezii săvârșirii unei fraude în privința candidatei C.A.D., întrucât cu ocazia testării psihologice a acestei candidate s-au încălcat dispozițiile art. 14 alin. (1 1 ) din Hotărârea nr. 320/2006 actualizată a Consiliului Superior al Magistraturii privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, referitoare la interdicția de incompatibilitate, în privința d-nei psiholog B.C.A., din componența Comisiei nr. 2 de testare a candidaților, aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 531 din 6 mai 2014, psiholog din cadrul Curții de Apel Oradea, în circumscripția căreia activează d-na candidat C.A.D.

Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1 1 ) din Hotărârea nr. 320/2006 actualizată a Consiliului Superior al Magistraturii privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, "Nu pot fi numite în comisii - persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Există incompatibilitate și în situația în care candidații provin de la instanțele la care funcționează psihologii care au calitatea de membri ai comisiei.

Dacă incompatibilitatea se ivește ulterior desemnării membrilor comisiei, membrul în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei în vederea înlocuirii sale". Din interpretarea acestor dispoziții legale reiese faptul că incompatibilitatea are în vedere situația în care candidatul examinat provine de la aceeași instanță, iar nu de la orice instanță din circumscripția acesteia. Or, în speță, doamna psiholog B.C.A. funcționează la Curtea de Apel Oradea, în timp ce intimata C.A.D. deține funcția de judecător la Tribunalul Bihor. Nici susținerea contestatoarei referitoare la faptul din înscrisurile anexate cererii, și anume Adresa nr. 688/22/A din 4 martie 2014 a Curții de Apel Oradea, întocmită și semnată de d-na psiholog B.C.A., înregistrată la Tribunalul Bihor sub nr. administrativ 1152/17/A/2014, difuzată prin rezoluție președinților secțiilor tribunalului sub semnătura d-nei.

C.A.D., în calitate de vicepreședinte al acestei instanțe, și Adresa nr. 1152/17/A/2014 din 4 martie 2014 a Tribunalului Bihor, semnată de vicepreședinte judecător C.A.D., rezultă că între acestea a existat o colaborare instituțională, nu permite identificarea unei conduite lipsite de imparțialitate. Această situație nu este de natură a presupune vreo incompatibilitate, fiind în afara prevederilor exprese și limitative prevăzute de regulament. Simpla suspiciune a contestatoarei că nu a fost apreciată obiectiv, fără o concretizare efectivă a acesteia, determină aprecierea instanței că și din acest punct de vedere contestația este neîntemeiată. În consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 807 din 3 iulie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția lipsei de interes. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata D.C.A. Admite excepția inadmisibilității. Respinge contestația formulată de J.L.D.M. împotriva Hotărârii nr. 807 din 3 iulie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată. Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 767 din 3 iulie 2014 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 mai 2015. Procesat de GGC - N