ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2674/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de 31 martie 2015, A.A.R., A.M., B.A.G., B.I., B.I., E.S.A.D.R., F.M.E., F.O., F.V.L., M.I.C., M.C.S., N.I.I., P.R., P.C.C., R.C.V., R.D.D., S.E.M., S.T.N., Ș.D., U.V. și V.A.L. au solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramureș și Ministerul Finanțelor Publice, obligarea pârâților la acordarea, diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar, începând cu 1 ianuarie 2011 până la zi, reactualizat în funcție de indicele inflației la data plății efective și obligarea Ministerului Finanțelor Publice să asigure Ministerului Justiției sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

Prin sentința nr. 605/LMA din 25 iunie 2015, Tribunalul Satu Mare, secția I civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta Curtea de Apel Cluj. A declinat competența soluționării pretențiilor reclamanților în favoarea Tribunalului Maramureș. A reținut incidența dispozițiilor art. 269 alin. (2) C. muncii coroborate cu cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011, constatând că acțiunea se încadrează în materia conflictelor de muncă și că soluționarea unei astfel de cereri revine instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul, precum și locul de muncă. Tribunalul a mai constatat că prevederile art. 127 alin. (1) C. proc.

civ. nu sunt aplicabile speței, întrucât reclamanții, deși fac parte din categoriile de personal prevăzute în mod limitativ în textul de lege, nu își desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului Maramureș. Prin încheierea din 3 noiembrie 2015, Tribunalul Maramureș, secția I civilă, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei civile, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție. A dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Pornind de dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. și văzând că reclamanții sunt judecători în cadrul Judecătoriei Baia Mare, tribunalul a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale, acțiunea urmând a fi judecată de o instanță de același grad, aflată în circumscripția unei curți de apel învecinate.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureș, în considerarea argumentelor ce succed: Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții. Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”. Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste instanțe.

Se constată însă că în cauză nu este îndeplinită această condiție, având în vedere că din actele dosarului rezultă că reclamanții nu funcționează ca magistrați în raza teritorială a instanței de la care a operat declinarea de competență, respectiv Tribunalul Maramureș, ci în cadrul unei judecătorii aflate în circumscripția teritorială a respectivei instanțe (Judecătoria Baia Mare). Prin urmare, instanța de la care a operat declinarea de competență nu reprezintă instanța unde aceștia „își desfășoară efectiv activitatea” potrivit dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., sens în care textul legal ce a stat la baza declinării de competență dispusă de Tribunalul Maramureș în favoarea Tribunalului Satu Mare nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea litigiului.

Pentru toate aceste considerente, competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Maramureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureș. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 noiembrie 2015.