ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 627/2015

Decizia nr. 627

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 855 din 12 martie 2014 pronunțată de către Tribunalul Maramureș a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâtă; s-a admis acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei SC B. SA și, în consecință, a fost constatată nulitatea hotărârii adunării generale a acționarilor SC B. SA, s-a dispus menționarea hotărârii în registrul comerțului; a fost admisă cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului formulată de intervenienții C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O.

Împotriva acestei sentințe declară apel pârâta, apel care a fost respins prin Decizia civilă nr. 388 din 24 septembrie 2014 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj.

În considerentele deciziei, instanța de apel reține următoarele:

Referitor la excepția lipsei de interes, respinsă greșit în opinia apelantei, se arată că susținerea acesteia nu poate fi reținută având în vedere, în primul rând, Decizia nr. 119 din 9 iunie 2011 în cadrul căreia instanța, analizând calitatea procesuală a intimatului, a stabilit posibilitatea sesizării pentru constatarea nulității hotărârii A.G.A. și implicit folosul practic urmărit, interesul în demersul promovat. Or, în atare situație, dezlegarea în drept fiind obligatorie nu se poate reține o greșită respingere a excepției invocate.

Se mai arată că potrivit art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 convocarea se face în monitor și într-unul din ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate. Din economia textului rezultă că legea impune publicarea convocatorului într-un ziar de largă răspândire.

Așadar, sintagma se interpretează în sensul de ziar care se distribuie pe scară largă atât în localitatea în care se găsește sediul societății, cât și distribuit în altă localitate având în vedere premisa (schimbat/radiat sediul). Premisa publicării într-un ziar de largă răspândire din localitatea apropiată în sensul legii a fost aceea a faptului că sunt localități în care nu se editează nicio publicație, că publicația poate fi restrânsă ca tiraj doar într-o anumită localitate.

În cauză nu s-a relevat o situație de lipsă de editare a unui ziar sau neexistența unei publicații de largă răspândire în localitatea în care se găsește sediul societății pentru a se aprecia că s-ar fi impus recurgerea la o convocare într-o altă localitate. Or, plecând de la premisa dată de legiuitor că scopul convocării este acela de a fi cunoscută situația societății, în mod corect prima instanță a reținut că nu au fost respectate normele ce atrag nulitatea hotărârii.

Împotriva deciziei pronunțate de către instanța de apel declară recurs pârâta SC B. SA, în esență, pentru următoarele motive.

Recurenta consideră că în prezenta cauză interesul nu mai este actual datorită faptului că, ulterior hotărârii atacate (cea din 22 ianuarie 2010), pe parcursul procesului, acționarii societății pârâte au adoptat o nouă hotărâre A.G.O.A. în 22 aprilie 2011 prin care sunt numiți actualii administratori, hotărâre care pune capăt efectelor hotărârii A.G.A. din 22 ianuarie 2010 și nu este atacată în justiție. Reclamantul nu se va mai putea folosi de efectele anulării hotărârii A.G.O.A. din 22 ianuarie 2010 întrucât, chiar dacă aceasta va fi anulată, nu va mai fi înregistrată în registrul comerțului ca administrator (acesta fiind interesul reclamantului).

Recurenta consideră că acest interes al reclamantului nu mai este actual și pentru faptul că o altă hotărâre A.G.E.A. nr. 102 din 8 decembrie 2009, anterioară celei ce formează obiectul prezentului dosar, a fost anulată de Tribunalul Maramureș printr-o sentință definitivă. De asemenea, mandatul administratorilor numiți prin Hotărârea A.G.O.A. din 30 mai 2007 a expirat la 30 mai 2011.

Recurenta arată că ambele instanțe au interpretat greșit dispozițiile art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 referitoare la publicarea convocatorului.

În opinia recurentei textul de lege nu impune publicarea convocării numai în ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății, ci lasă la aprecierea și oportunitatea administratorilor publicarea convocării în ziar sau din cea mai apropiată localitate, neexistând o dispoziție expresă cu privire la publicarea exclusivă a anunțului într-un ziar editat doar în localitatea în care își are sediul societatea comercială, instanța neputând cenzura hotărârea sub aspectul oportunității convocării și organizării unei adunări.

Recurenta își încadrează motivele de recurs în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă, intimații solicită respingerea recursului ca nefondat.

Analizând susținerile recurentei, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Referitor la primul motiv de recurs ce vizează soluționarea greșită a excepției lipsei de interes, în mod corect instanța de apel a reținut ca fiind obligatorie, pentru instanța de fond, dezlegările date de către instanța de apel, în primul ciclu procesual, care, analizând calitatea procesuală a intimatului a recunoscut acestuia posibilitatea investirii instanței cu o acțiune în constatarea nulității absolute a unei hotărâri A.G.A. și implicit interesul în demersul promovat.

Interesul reclamantului nu poate fi apreciat în raport de efectele hotărârilor A.G.A. ulterioare celei a cărei nulitate se solicită în prezenta cauză și nici în raport de eventualele demersuri posibile cu privire la aceste hotărâri, important fiind că acest interes există pe parcursul soluționării litigiului, astfel cum în mod corect au reținut și instanțele inferioare.

Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs ce vizează greșita interpretare a dispozițiilor art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, instanța de apel a făcut o corectă interpretare a normelor legale.

Astfel, potrivit art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, convocarea se publică în M. Of. al României, Partea a IV-a, și într-unul dintre ziarele locale de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

Publicitatea se poate realiza printr-un ziar distribuit într-o altă localitate, apropiată, doar în situația în care în localitatea în care se află sediul societății nu există o publicație de largă răspândire ori nu există deloc, în speță recurenta nefăcând nicio dovadă în sensul că în orașul Baia Mare nu a existat o asemenea publicație astfel încât a fost nevoită să apeleze pentru convocare la un ziar din orașul Zalău.

Dreptul de alegere al ziarului unde urmează a se face publicarea convocării operează doar în această ultimă situație.

Având în vedere cele reținute mai sus, Înalta Curte urmează ca în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta- pârâtă SC B. SA Baia Mare împotriva Deciziei civile nr. 388/2014 din 24 septembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2015.

Procesat de GGC - GV