ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1160/2015

R O M

 N I  A

Decizia nr. 1160/2015

Asupra conflictului

negativ de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Satu Mare, sub Dosar nr. x/296/2013, reclamanta A. SA, în

contradictoriu cu pârâta B. SA, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța

în cauză să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3.414,16 lei,

reprezentând contravaloare despăgubiri.

În drept creditoarea

și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 2210 alin. (1) C. civ.; Ordinul nr.

14/2011 al CSA; Legea nr. 136/1995.

Prin Sentința civilă

nr. 7576 din 29 noiembrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. x/296/2013,

Judecătoria Satu Mare a admis excepția de necompetență teritorială a

Judecătoriei Satu Mare, invocată din oficiu și a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, reținând în esență că

este competentă instanța de la sediul pârâtei, în conformitate cu dispozițiile

art. 107 C. proc. civ.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 14 ianuarie 2014 sub nr.

636/94/2014.

La termenul de

judecată din data de 17 martie 2014 instanța a invocat din oficiu excepția

necompetentei teritoriale a Judecătoriei Buftea.

Judecătoria Buftea,

prin Sentința nr. 1575 din 17 martie 2015, a admis excepția de necompetență

teritorială a Judecătoriei Buftea, a declinat competența teritorială în

favoarea Judecătoriei Satu Mare, a constatat ivit conflictul negativ de

competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru

soluționarea acestuia.

În pronunțarea

acestei soluții cea de-a doua instanță a reținut că, în ceea ce privește

competența teritorială de soluționare a cererilor formulate, în temeiul art.

1027 alin. (2) noul C. proc. civ., legiuitorul face trimitere expresă la

dispozițiile de drept comun.

Astfel, potrivit art.

1027 noul C. proc. civ., competența de a soluționa cererea în primă instanță

aparține judecătoriei, competența teritorială stabilindu-se potrivit dreptului

comun.

Instanța a constatat

că pentru a putea fi invocată din oficiu, necompetență trebuie să fie de ordine

publică, astfel că instanța inițial sesizată trebuia să verifice mai întâi

acest aspect, că în măsura în care reclamantul a introdus cererea la o instanță

care nu este competentă după niciunul din criteriile prevăzute de normele de

competență teritorială, dacă pârâtul nu invocă excepția de necompetență

teritorială prin întâmpinare sau la primul termen de judecată la care părțile

sunt legal citate (în situația în care întâmpinarea nu este obligatorie), dacă

necompetență este de ordine privată, instanța sesizată rămâne competentă să

judece litigiul, neavând posibilitatea să invoce din oficiu excepția de

necompetență teritorială.

Înalta Curte, legal

învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în raport de art.

135 alin. (3) C. proc. civ., constată că Judecătoria Satu Mare este competentă

teritorial în soluționarea cauzei.

Conform dispozițiilor

art. 130 alin. (2) C. proc. civ., necompetență materială și teritorială de

ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul

termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe,

iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, necompetență de ordine privată

poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea

nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care

părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

În speță obiectul

cererii de chemare în judecată este o acțiune formulată în procedura cererilor

de valoare redusă reglementată de art. 1025 - 1032 C. proc. civ., competența,

în determinarea instanței competente teritorial fiind incidente normele de

competență teritorială alternativă, de ordine privată, reglementate de art. 107

și art. 113 C. proc. civ., opțiunea reclamantei în sesizarea Judecătoriei Satu

Mare urmând a fi validată în raport de textele de lege evocate.

Reclamanta a înțeles

să sesizeze Judecătoria Satu Mare iar pârâții, legal citați, nu s-au opus

stabilirii competenței teritoriale în favoarea acestei instanțe prin invocarea

excepției de necompetența teritorială în condițiile legale mai sus evocate.

În considerarea celor

ce preced Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (3) C. proc. civ., va stabili

competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 aprilie 2015.

Procesat

de GGC - NN