ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4061/2012

Decizia nr. 4061/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul A., a formulat, în contradictoriu cu pârâții B., C., U.M. D. Brăila, E., F., G. a Municipiului Cluj Napoca, H., cerere de ordonanță președințială - respectiv cerere de ridicare a popririi instituite pe contul de salariu, în mod vremelnic, până la soluționarea irevocabilă a contestației formulate împotriva deciziei de imputare.

Prin sentința civilă nr. 4853 din 5 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, excepție invocată din oficiu, respingând în consecință cererea formulată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 581 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în litigiile de contencios administrativ, condițiile și situațiile în care poate fi suspendată executarea unui act administrativ fiind cele reglementate de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, lege specială, derogatorie de la dreptul comun.

Prin urmare, a apreciat prima instanță, măsura provizorie de suspendare a executării unui act administrativ nu poate fi soluționată într-o altă procedură judiciară decât cea prevăzută de Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, A., criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate.

Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deși recurentul-reclamant a fost citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, conform dovezii anexate la fila 11 a dosarului, acesta nu și-a îndeplinit obligația ce îi incumbă potrivit prevederilor legale.

Or, în conformitate cu prevederile art. 11 coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum și cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru și prin depunerea timbrului judiciar.

Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.

În aceste sens sunt și dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: „La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.

Astfel fiind, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ., și ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 4853 din 5 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2012.