ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3710/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții M.I., B.S., T.M., L.A.L. și B.A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.S.T., ca, prin ordonanță președințială, să se dispună suspendarea Ordinului nr. 1477/2010 emis de pârât până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii ce se va pronunța în dosarul nr. 453/33/2011 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj. În motivarea cererii, reclamanții au arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 37 din H.G. nr. 1447/2007, sunt îndreptățiți la plata unor premii pentru contribuția adusă la obținerea de către sportivii clubului a unor clasări pe locurile I-VI la jocurile olimpice, jocurile paralimpice, campionate mondiale și europene sau a unor medalii la alte competiții, sume prevăzute în bugetul C.S.M.

Cluj-Napoca, atât în anul 2010, cât și pentru anul 2011. A mai arătat că, prin Ordinul nr. 1477/2010, pârâta a dispus, începând cu data de 06 octombrie 2010, sistarea plății acestor premii, reclamanții criticând acest ordin pentru încălcarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 3 pct. 3 lit. s) din H.G. nr. 141/2010 și a principiului constituțional al ierarhizării actelor juridice și susținând că prin punerea în aplicare a Ordinului nr. 1477/2010 li s-ar produce atât o pagubă materială, cât și un prejudiciu moral imposibil de reparat. 2. Hotărârea Curții de Apel Prin sentința civilă nr. 234 din data de 11 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă, cererea reclamanților.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin cererea formulată, reclamanții nu au solicitat luarea măsurii suspendării în baza dispozițiilor art. 14 sau art. 15 din Legea nr. 554/2004 și nu au dovedit îndeplinirea condițiilor prevăzute în această reglementare, în condițiile în care situațiile în care poate fi suspendată executarea unui act administrativ sunt prevăzute expres în art. 14 – art. 15 din Legea nr. 554/2004, ca lege specială, derogatorie de la dreptul comun, în materia contenciosului administrativ. A mai arătat Curtea că, față de obiectul cererii de suspendare și regimul juridic special al suspendării executării actelor administrative, este inadmisibilă solicitarea acestei suspendări pe cale de ordonanță președințială, astfel cum a fost formulată și justificată de către reclamanți în raport de prevederile art. 581 C. proc.

civ. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, în termenul legal, reclamanții M.I., B.S., T.M., L.A.L. și B.A., solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii cererii formulate. În motivarea căii de atac, recurenții au susținut, în esență, că temeiul de drept al cererii formulate îl constituiau dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 și nu, cum în mod eronat a reținut instanța de fond, art. 581 și urm. C. proc. civ. și că, pe de altă parte, sunt îndeplinite condițiile cerute de către legiuitor în vederea suspendării executării Ordinului nr. 1477/2010. 4. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma susținerilor părților și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată recursul fondat și îl va admite, pentru considerentele ce urmează.

Prin cererea dedusă judecății, intitulată „Ordonanță președințială”, recurenții-reclamanți au solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 1477/2010 emis de către pârâta A.N.T.S. Înalta Curte constată că, în cererea formulată, reclamanții-recurenți au invocat dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, iar argumentele aduse de aceștia se circumscriu condițiilor impuse de aceste textele normative, fără a face nici o referire la dispozițiile art. 581 și urm C. proc. civ. În virtutea rolului său activ, pe deplin conturat de către art. 129 C. proc. civ., judecătorul fondului era obligat să treacă dincolo de calificarea inițială a cererii și să examineze temeiurile de drept expres indicate de către reclamanți în susținerea cererii formulate, precum și a substanței acesteia.

Întrucât, dând cererii o calificare eronată și respingând-o ca inadmisibilă, prima instanță nu a procedat la analiza fondului cauzei, fiind incidente dispozițiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și va casa sentința recurată, trimițând cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de către M.I., B.S., T.M., L.A.L. și B.A. împotriva sentinței civile nr. 234 din data de 11 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iunie 2011.