ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3710/2011

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, reclamanții M.I., B.S., T.M., L.A.L. și B.A.

au solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.S.T., ca, prin ordonanță

președințială, să se dispună suspendarea Ordinului nr. 1477/2010 emis de pârât

până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii ce se va pronunța în

dosarul nr. 453/33/2011 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

În

motivarea cererii, reclamanții au arătat că, în conformitate cu dispozițiile art.

37 din H.G. nr. 1447/2007, sunt îndreptățiți la plata unor premii pentru

contribuția adusă la obținerea de către sportivii clubului a unor clasări pe

locurile I-VI la jocurile olimpice, jocurile paralimpice, campionate mondiale

și europene sau a unor medalii la alte competiții, sume prevăzute în bugetul C.S.M.

Cluj-Napoca, atât în anul 2010, cât și pentru anul 2011.

A mai

arătat că, prin Ordinul nr. 1477/2010, pârâta a dispus, începând cu data de 06

octombrie 2010, sistarea plății acestor premii, reclamanții criticând acest

ordin pentru încălcarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 3 pct. 3 lit. s)

din H.G. nr. 141/2010 și a principiului constituțional al ierarhizării actelor

juridice și susținând că prin punerea în aplicare a Ordinului nr. 1477/2010 li

s-ar produce atât o pagubă materială, cât și un prejudiciu moral imposibil de

reparat.

Curții de Apel

Prin

sentința civilă nr. 234 din data de 11 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă,

cererea reclamanților.

Pentru a

hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin cererea formulată,

reclamanții nu au solicitat luarea măsurii suspendării în baza dispozițiilor art.

14 sau art. 15 din Legea nr. 554/2004 și nu au dovedit îndeplinirea condițiilor

prevăzute în această reglementare, în condițiile în care situațiile în care

poate fi suspendată executarea unui act administrativ sunt prevăzute expres în art.

14 – art. 15 din Legea nr. 554/2004, ca lege specială, derogatorie de la

dreptul comun, în materia contenciosului administrativ.

A mai arătat

Curtea că, față de obiectul cererii de suspendare și regimul juridic special al

suspendării executării actelor administrative, este inadmisibilă solicitarea

acestei suspendări pe cale de ordonanță președințială, astfel cum a fost

formulată și justificată de către reclamanți în raport de prevederile art. 581 C.

proc. civ.

atac exercitată

Împotriva

acestei sentințe au formulat recurs, în termenul legal, reclamanții M.I., B.S.,

T.M., L.A.L. și B.A., solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii

cererii formulate.

În motivarea căii de atac, recurenții

au susținut, în esență, că temeiul de drept al cererii formulate îl constituiau

dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 și nu, cum în mod eronat a

reținut instanța de fond, art. 581 și urm. C. proc. civ. și că, pe de altă

parte, sunt îndeplinite condițiile cerute de către legiuitor în vederea

suspendării executării Ordinului nr. 1477/2010.

recursului

Examinând

cauza prin prisma susținerilor părților și a dispozițiilor legale incidente, Înalta

Curte constată recursul fondat și îl va admite, pentru considerentele ce

urmează.

Prin

cererea dedusă judecății, intitulată „Ordonanță președințială”, recurenții-reclamanți

au solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 1477/2010 emis de către

pârâta A.N.T.S.

Înalta Curte

constată că, în cererea formulată, reclamanții-recurenți au invocat

dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, iar argumentele aduse de

aceștia se circumscriu condițiilor impuse de aceste textele normative, fără a

face nici o referire la dispozițiile art. 581 și urm C. proc. civ.

În

virtutea rolului său activ, pe deplin conturat de către art. 129 C. proc. civ.,

judecătorul fondului era obligat să treacă dincolo de calificarea inițială a

cererii și să examineze temeiurile de drept expres indicate de către reclamanți

în susținerea cererii formulate, precum și a substanței acesteia.

Întrucât,

dând cererii o calificare eronată și respingând-o ca inadmisibilă, prima

instanță nu a procedat la analiza fondului cauzei, fiind incidente dispozițiile

art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și va casa

sentința recurată, trimițând cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul formulat de către M.I., B.S., T.M., L.A.L. și B.A. împotriva sentinței

civile nr. 234 din data de 11 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează

sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

24 iunie 2011.