Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.11.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2559/2015

HOTĂRÂRE
13.11.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2559/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 2559/2015 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 4 București la data de 14 ianuarie 2015 sub nr. x/4/2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., desfacerea căsătoriei părților din vina pârâtului, revenirea reclamantei la numele purtat anterior, exercitarea în comun a autorității părintești, cu stabilirea locuinței minorului la reclamantă și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere. Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din vina reclamantei, exercitarea în comun a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului la tată și obligarea reclamantei la plata pensiei de întreținere.

La primul termen de judecată fixat în cauză, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței sale teritoriale de soluționare a cauzei. Prin sentința civilă nr. 5527 din 4 mai 2015, Judecătoria sectorului 4 București a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște. În motivarea sentinței, s-a reținut că părțile s-au căsătorit la data de 28 mai 2012, iar ultimul domiciliu comun se află în com. Niculești, jud. Dâmbovița, unde pârâtul locuiește și în prezent, avându-se în vedere susținerile din cererea introductivă de instanță și lămuririle acordate de părți la cel de-al doilea termen de judecată, acordat special pentru clarificarea aspectelor legate de competența instanței.

Ținând cont de faptul că, deși reclamanta a susținut că a locuit cu pârâtul la actuala adresă din București, din adeverința emisă de asociația de proprietari nu rezultă acest aspect, iar, pe de altă parte, nu există dovezi cu privire la faptul că pârâtul ar avea domiciliul în sectorul 4, s-a apreciat că, în aplicarea dispozițiilor art. 914 C. proc. civ., competența revine instanței de la domiciliul pârâtului, respectiv Judecătoria Târgoviște. Prin sentința civilă nr. 3480 din 14 octombrie 2015 pronunțată în Dosarul nr. x/4/2015, Judecătoria Târgoviște a declinat, la rându-i, competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București și, constatând intervenit un conflict negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

În motivarea acestei sentințe, s-a reținut că r eclamanta a precizat în fața instanței, la termenul de judecată din data de 23 martie 2015, că ultima locuință comună a soților a fost pe raza sectorului 4 București, fapt confirmat și de mențiunile din fișa de evidență C.N.P. a pârâtului, conform cărora domiciliul activ al acestuia este pe raza sectorului 4 București. Acest fapt contrazice susținerile pârâtului din cuprinsul întâmpinării că ultima locuință comună a soților a fost în com. Niculești, județul Dâmbovița și că în cursul lunii noiembrie 2014 reclamanta a părăsit domiciliul stabilindu-se la București. Tot din fișa de evidență C.N.P. rezultă că pârâtul și-a stabilit domiciliul în municipiul București, același domiciliu ce figurează și în cartea de identitate a reclamantei.

S-a apreciat că este dovedită, astfel, afirmația reclamantei că locuința comună a fost, chiar și pentru scurt timp, pe raza sectorului 4 București, motiv pentru care competența soluționării cauzei revine Judecătoriei sectorului 4 București, în aplicarea art. 914 alin. (1) C. proc. civ. Examinând conflictul de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării cererii deduse judecății revine Judecătoriei sectorului 4 București , pentru următoarele considerente: În conformitate cu art. 914 alin. (1) C. proc. civ. în forma de la data cererii de chemare în judecată - 14 ianuarie 2015 (actual art. 915 alin. (1), după republicare), „Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților.

Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul (…)”. Potrivit art. 918 (actual art. 919) C. proc. civ., instanța de divorț se pronunță și asupra cererilor accesorii și incidentale formulate în cauză. Dezînvestirea reciprocă a instanțelor de soluționarea cauzei a fost generată de stabilirea unei situații de fapt diferite în ceea ce privește ultima locuință comună a soților, respectiv locuința pârâtului la data sesizării instanței de divorț. Din înscrisurile de la dosar rezultă cu certitudine că pârâtul locuia, în ianuarie 2015, pe raza sectorului 4 București, fiind înscris în evidențele asociației de proprietari din care face parte imobilul situat în București (fila 56 dosar Judecătoria sectorului 4 București).

Pârâtul figurează ca având domiciliul în acest imobil la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (fila 17 dosar Judecătoria Târgoviște). De altfel, reclamanta a recunoscut acest fapt în cursul judecății (solicitând chiar citarea pârâtului la adresa din București, sectorul 4) și chiar a pretins că a locuit împreună cu pârâtul la această adresă, anterior formulării cererii de chemare în judecată.

Cât privește locuința reclamantei, în raportul întocmit de Primăria sectorului 3 București cu ocazia anchetei sociale efectuate la locuința indicată de reclamantă în cererea de chemare în judecată (fila 49 dosar Judecătoria sectorului 4 București), a rezultat că minorul locuiește împreună cu reclamanta în domiciliul mamei acesteia din București, sectorul 3. Chiar dacă această constatare a fost făcută în luna martie 2015, se prezumă că situația constatată era aceeași și la data formulării cererii de chemare în judecată (14 ianuarie 2015), dat fiind că minorul a fost înscris la o creșă din București la data de 7 noiembrie 2014 (pe care a frecventat-o zilnic începând cu această dată) ca având domiciliul în București, sectorul 3, la adresa mamei reclamantei (file 16 - 21 dosar Judecătoria sectorului 4 București).

Competența de soluționare a cererii de divorț și a cererilor accesorii și incidentale se determină în raport de locuința efectivă a soților, fie comună, fie, după caz, a unuia sau a altuia dintre aceștia, indiferent dacă aceasta corespunde sau nu domiciliului menționat în cartea de identitate. Astfel, este nerelevant faptul că în cartea de identitate a reclamantei se menționează că domiciliul acesteia se află în București, sectorul 4, cât timp, din probele administrate în cauză, reiese, după cum s-a arătat anterior, că locuia în fapt, la data formulării cererii de chemare în judecată, în București, sectorul 3. În condițiile în care ambii soți locuiau la acea dată în București, la adrese diferite, în aplicarea art. 914 (actual 915) alin. (1) C. proc.

civ., competența de soluționare a cauzei trebuie stabilită în cauză în raport de locuința pârâtului, situată în București, sectorul 4, indiferent dacă ultima locuință comună a soților s-a aflat în județul Dâmbovița, astfel cum a reținut Judecătoria sectorului 4 București, sau în București, sectorul 4, după cum a reținut Judecătoria Târgoviște. Dacă ar fi întrunită prima ipoteză, ar însemna că, la data sesizării instanței, niciunul dintre soți nu mai locuia în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, fiind aplicabilă teza ultimă a normei de competență incidente, potrivit căreia judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia se află locuința pârâtului.

În ipoteza în care cea din urmă locuință comună s-a aflat în București, sectorul 4, este de observat că pârâtul continua să locuiască la acea adresă, astfel încât ar fi aplicabilă prima teză a normei de competență, potrivit căreia interesează ultima locuință comună, ocupată în continuare de către pârât. Față de considerentele expuse, în temeiul art. 914 (actual art. 915) alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București.

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-11-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2731/2015
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, Ia data de 06 noiembrie 2014, reclamantul P.G.l. a chemat în judecată pe pârâta P.A., solicitând; - desface
ÎCCJ 2019-04-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 790/2019
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 15 septembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând inst
ÎCCJ 2016-02-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 309/2016
Decizia nr. 309/2016 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 13 noiembrie 2014, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând
ÎCCJ 2016-01-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 121/2016
Asupra conflictului negativ de fața, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 20 mai 2015 pe rolul Judecătoriei Bacău, reclamanta N.D. l-a chemat în judecată pe paratul N.T., solicitând desfacerea căsătoriei din culpa exc
ÎCCJ 2015-03-19
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 886/2015
Asupra conflictului negativ de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște reclamanta M.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.C., desfacerea
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă