ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 978/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 978/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 978/2016
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/113/2014 reclamanta SC A. SRL Galați, prin reprezentant legal administrator B. și reprezentant convențional avocat C., a chemat în judecată pe pârâta SN D. SA Mediaș, spre a fi obligată la plata sumei de 684.443,62 lei plus T.V.A., în total 844.982,09 lei, reprezentând contravaloare daune-interese ca urmare a accidentului de navigație produs la data de 17 august 2013, cu dobânda legală de la data producerii accidentului și până la data plății efective.
Reclamanta a precizat că despăgubirile solicitate se compun din: 62.239,12 lei, plus T.V.A., reprezentând recuperare propulsoare din zona Km 197 + 400 - 236.095,58 lei, plus T.V.A., reprezentând reparații propulsoare; 73.731,75 lei, plus T.V.A., reprezentând costuri înregistrate pe perioada reparațiilor; 226.843,20 lei, plus T.V.A., reprezentând lucrări de dragaj nerealizate în perioada 17 august 2013-28 august 2013; 70.000 lei, plus T.V.A., costuri cu investigarea conductei de gaz de la km 197 + 400 și 15.534 lei cheltuieli legate de taxele Agenției Navale Române și onorariu expert.
Prin sentința civilă nr. 71 din 29 mai 2015 a Tribunalului Brăila, a fost admisă acțiunea reclamantei și a fost obligată pârâta să îi plătească acesteia suma de 859.070,99 lei, reprezentând daune - interese cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății efective.
Prin Decizia civilă nr. 204/A din 23 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de societatea pârâtă.
La data de 05 februarie 2016 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curții de Casație și Justiție recursul declarat de pârâta SN D. SA Mediaș împotriva Deciziei nr. 204/A din 23 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.
Prin rezoluția completului CF 11 din 11 februarie 2016, cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante SC A. SRL Galați și s-a pus în vedere recurentei să timbreze calea de atac cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 6.097,85 lei, iar aceasta s-a conformat acestei obligații. La data de 01 martie 2016, intimata-reclamantă a depus întâmpinare, ce a fost comunicată, prin care a invocat inadmisibilitatea căii de atac. La data de 17 martie 2016, recurenta a depus răspuns la întâmpinare.
Prin aceeași rezoluție a completului din 11 februarie 2016, s-a dispus, ca după efectuarea formalităților de comunicare menționate în art. 15 din Legea nr. 2/2013, să se întocmească raportul prevăzut de art. 493 din N.C.P.C.
La data de 23 martie 2016, magistratul asistent a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu, prin care s-a constat că recursul nu este admisibil.
Completul de filtru C11, la data de 23 martie 2016, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Recurenta-pârâtă a depus, în termen de 10 zile, punct de vedere la raport și a susținut că recursul este admisibil întrucât dispozițiile art. 18 din Legea nr. 2/2013 nu sunt aplicabile, iar în dispozitivul deciziei atacate se află mențiunea că această hotărâre este supusă recursului.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.
S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 21 aprilie 2016, în temeiul art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., fără citarea părților, termen la care instanța a rămas în pronunțare.
Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/113/2014, reclamanta SC A. SRL Galați a chemat în judecată pe pârâta SN D. SA Mediaș, spre a fi obligată la plata sumei de 684.443,62 lei plus T.V.A., în total 844.982,09 lei, reprezentând contravaloare daune-interese ca urmare a accidentului de navigație produs la data de 17 august 2013, cu dobânda legală de la data producerii accidentului și până la data plății efective.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
dispune că „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”, iar conform
alin. (2) „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1
lit. a)-
i)
, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.”
Litigiul de față are ca obiect o acțiune în pretenții, evaluabilă în bani, în valoare de până la 1.000.000 lei, introdusă după data de 15 februarie 2013.
Potrivit art. 18
alin. (1)din
Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 62/2015, „Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.”
Faptulcăîndispozitivul hotărârii curții de apel a fost menționată calea de atac a recursului, nu poate crea părților o cale de atac în afara cadrului legal, așa cum impun și dispozițiile art. 457 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. „(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. (2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege”.
În raport de dispozițiile legale sus-menționate, decizia atacată nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
În raport de dispozițiile legale sus-menționate, decizia ce a fost atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii prin această cale de atac.
În consecință, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta SN D. SA Mediaș împotriva
Deciziei nr. 204/A din 23 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă
.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 aprilie 2016.