ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1239/2016

Decizia nr. 1239/2016 Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin încheierea din data de 24 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2015, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 396 alin. (1) C. proc. civ., a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 27 noiembrie 2015. Pronunțarea asupra cauzei s-a amânat succesiv la data de 2 decembrie 2016 și apoi la 4 decembrie 2016. Prin încheierea nr. 72 din 4 decembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a anulat, ca netimbrată cererea de strămutare a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/301/2015 aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 3 București, formulată de petenta Asociația A., prin reprezentant B., încheiere definitivă.

Împotriva acestor încheieri a formulat recurs petenta Asociația A., prin reprezentant B. Analizând recursul în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 144 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă, iar potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului sau recursului. Art. 457 alin. (1) C. proc.

civ. prevede că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Ca urmare, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale redate rezultă că încheierea nr. 72 din 4 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, nu este supusă căii de atac a recursului. Cum încheierea nr. 72 din 4 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, nu este supusă căii de atac a recursului, nici încheierea de amânare a pronunțării din data de 24 noiembrie 2015 nu este supusă recursului, conform art. 494 rap.

la art. 466 alin. (4) C. proc. civ. Față de considerentele expuse, recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 24 noiembrie 2015 și a încheierii nr. 72 din 4 decembrie 2015 ale Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțate în Dosarul nr. x/2/2015, este inadmisibil și va fi respins ca atare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta Asociația A., cu sediul în București, sector 4, împotriva încheierii de ședință din data de 24 noiembrie 2015, precum și a încheierii de ședință nr. 72 din data de 4 decembrie 2015 ale Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Fără nicio cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 mai 2016.