ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 634/2009

Ședința

publică din 23 februarie 2009

Examinând recursul de față

constată :

Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Brașov la 12 ianuarie 2008 SC A.A. SRL și G.D. au solicitat

tragerea la răspundere penală a numiților S.V.– comisar șef de poliție, A.S. –

comisar șef de poliție, R.I. – comisar șef de poliție, P.N. –

subcomisar de poliție și C.S. – agent șef de poliție pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 264, art. 289 și art. 291 C. pen.

S-a susținut că societatea,

care este posesoarea unui complex cinegetic situat pe raza comunei Vulcan, a

fost victima unei infracțiuni de braconaj la data de 2 februarie 2007, iar

persoanele reclamate, cu ocazia cercetărilor efectuate în calitate de polițiști

nu au ridicat toate armele care ar fi putut da indicii despre făptuitori, au

efectuat două constatări științifice balistice asupra unui alt glonț decât ce

recoltat din corpul animalului ucis și au făcut mențiuni false în

procesul-verbal de cercetare la fața locului referitor la aparatul foto

utilizat pentru executarea fotografiilor judiciare, toate acestea având ca scop

protejarea autorilor braconajului.

Prin rezoluția nr. 9/P/2008

din 11 iunie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a dispus, în

temeiul art. 228 alin. (1) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

neînceperea urmăririi penale față de S.V., A.S., R.I., P.N. și C.Ș. pentru

infracțiunile prevăzute de art. 264, art. 289 și art. 291 C. pen.

Procurorul a reținut că la data de 2

februarie 2007, în urma sesizării adresate Postului de poliție Vulcan de către

G.D. – director tehnic al SC A.N.A. SRL, s-a constituit o echipă operativă,

formată din subcomisarul Ț.D., agentul șef T.D. și agentul șef C.Ș., de la

Poliția Zărnești care s-a deplasat la fondul de vânătoare al societății pentru

a efectua cercetarea la fața locului întrucât fusese găsit un porc mistreț

împușcat și se suspecta săvârșirea unei infracțiuni de braconaj.

S-a reținut că cercetarea

s-a desfășurat conform normelor procedurale și, întrucât se folosise o armă cu

glonț, a fost sesizat S.A.E.S.T. din cadrul I.P.J. Brașov.

În aceste condiții au venit

la fața locului comisarul șef A.S., subcomisarul C.D. și agentul T.M., care au

fost de față doar la o mică parte a cercetărilor.

După finalizarea acestora,

s-a redactat un proces-verbal la sediul Postului de poliție Vulcan,

menționându-se că au participat și A.S. și C.D.

În aceeași zi au fost

demarate activitățile de investigații pentru identificarea autorilor faptei.

Procurorul a reținut că a

doua zi, după o discuție cu comisarul șef S.V. de la S.A.E.S.T. – I.P.J.

Brașov, s-a decis refacerea procesului-verbal. A fost redactat la computer un

alt proces-verbal cu conținut aproape identic, singura diferență vizând

componența echipei operative în care nu au mai fost menționați A.S. și C.D.

Primul proces verbal a fost

distrus, iar cel nou a fost semnat de membrii echipei operative și de G.D., care

nu a făcut nici o obiecție cu privire la conținutul acestui act.

Potrivit procesului verbal

de cercetare la fața locului, din corpul animalului împușcat au fost extrase

două fragmente de glonț, respectiv cămașa din alamă, ce prezenta o inscripție

indescifrabilă și formă neregulată, și miezul din metal de culoare argintie și

formă neregulată, fiind efectuate fotografii judiciare cu un aparat foto marca

C. cu film.

În cauza privind

infracțiunea de braconaj au fost efectuate două constatări tehnico-științifice

de către specialiștii Serviciului Criminalistic al I.P.J. Brașov, prima de

către comisarul șef R.I., iar a doua de către subcomisarul P.N. Ambele au

concluzionat că urmele existente pe cămașa de glonț nu au fost create de

niciuna din armele prezentate spre comparație, în primul raport precizându-se

că pe fundul cămășii de glonț sunt inscripționate inițialele S.B.

Procurorul a mai reținut

reprezentantul părții vătămate a susținut că în primul proces-verbal s-ar fi

menționat că fotografiile au fost efectuate cu un aparat foto digital C.P., și

că cei doi specialiști criminaliști au examinat alt obiect decât cel extras din

corpul animalului împușcat.

S-a reținut că din actele

premergătoare rezultă că Poliția orașului Zărnești avea în dotare un aparat N.,

care nu a putut fi folosit deoarece nu avea acumulatori pentru blitz, astfel

încât fotografiile au fost efectuate de C.Ș. cu un aparat C. cu film

proprietatea sa. O dovadă în plus că s-a folosit un aparat cu film îl

constituie faptul că la dosar au fost depuse negativele celor două filme

folosite cu ocazia cercetării la fața locului.

S-a mai arătat în motivarea

rezoluției că inițialele S.B. au devenit lizibile după curățarea cămășii de

glonț și îndepărtarea marginilor, operațiuni necesare pentru efectuarea lucrării

de specialitate.

În aceste condiții

procurorul a reținut că, atât cercetarea la fața locului, cât și actele

efectuate pentru identificarea autorilor infracțiunii de braconaj au fost

efectuate potrivit legii, neexistând nici o dovadă că făptuitorii ar fi

acționat tendențios.

Plângerea formulată de SC A.N.A.

SRL împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale a fost respinsă de

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov prin

rezoluția nr. 571/II/2/2008 din 4 iulie 2008.

Petiționara a formulat

plângere conform art. 278

1

C. proc. pen. prin care a reiterat

acuzele aduse intimaților prin plângerea penală. S-a mai susținut că rezoluția

din 4 iulie 2008 a fost redactată tot de procurorul care a dispus neînceperea

urmăririi penale.

Prin sentința penală nr. 84/F din 22

septembrie 2008 Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori,

a respins ca nefondată plângerea și a menținut rezoluția nr. 9/P/2008 din 11

iunie 2008.

Instanța a reținut că

mențiunea V.A.S. de pe ultima pagină a rezoluției date în plângerea formulată

conform art. 275 și urm. C. proc. pen., reprezintă inițialele redactorului V.A.Ș.,

procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, și nicidecum

prescurtarea numelui V., astfel încât este nefondată critica petiționarei în

sensul că procurorul care a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale a

redactat și rezoluția prin care s-a soluționat plângerea.

S-a mai reținut că din

actele premergătoare nu se confirmă cele susținute în plângere.

Instanța a avut în vedere că

lucrătorii de poliție și-au îndeplinit cu bună-credință atribuțiile care le

reveneau, atât cercetarea la fața locului cât și celelalte acte de cercetare

penală fiind efectuate potrivit legii.

S-a reținut astfel că, atâta

timp cât Poliția orașului Zărnești, în cadrul căreia acționează intimatul C.Ș.,

nu are în dotare un aparat foto digital Canon și cât timp au fost depuse la

dosar negativele filmelor foto și în condițiile în care reprezentantul

petiționarei a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni, nu poate fi primită

susținerea petiționarei că în primul proces verbal s-ar fi menționat că

fotografiile au fost efectuate cu un aparat foto digital C.P.

De asemenea s-a reținut că

nu este îndreptățită nici critica referitoare la obiectul examinat, având în

vedere că pentru efectuarea lucrării de specialitate a fost necesară curățirea

și îndepărtarea marginilor obiectului examinat, astfel că după acest proces a

fost posibil descifrarea inițialelor S.B.

Instanța a reținut că

plângerea penală a petiționarei nu a vizat și infracțiunea de distrugere de

înscrisuri prevăzută de art. 242 C. pen. și că oricum această infracțiune nu

poate fi reținută întrucât rezultă că procesul verbal a fost refăcut cu același

conținut.

Petiționara a declarat

recurs susținând că cercetările efectuate sunt incomplete întrucât se impunea

efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească ce fel de aparat foto a

folosit C.Ș., audierea ca martori a numiților M.G.C., C.I. și G.D. tot pentru a

se stabili cu ce fel de aparat au fost efectuate fotografiile judiciare.

S-a susținut că era necesară

o expertiză pentru a se verifica autenticitatea negativelor celor două filme și

pentru a se verifica succesiunea imaginilor.

De asemenea s-a susținut că

obiectele asupra cărora s-au efectuat constatările tehnico-științifice trebuiau

prezentate spre recunoaștere persoanelor care le-au văzut.

În argumentarea recursului

s-s susținut că din nota de constatare extrajudiciară balistică rezultă

carențele lucrărilor efectuate de R.I. și P.I.

Tot astfel s-a arătat că

organele de urmărire penală trebuiau să verifice la operatorii de telefonie

mobilă Z. și C. convorbirile purtate la data de 2 februarie 2007 cu M.G., G.D. de

T.G. pentru a se stabili cui i-a comunicat acesta că a fost prins în interiorul

parcului de vânătoare.

Examinând cauza în raport cu

motivele invocate, dar și sub toate aspectele conform art. 385

6

alin.

(3) C. proc. pen. Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Din analiza actelor și

materialului aflat la dosar rezultă că soluția de neîncepere a urmăririi penale

față de intimați este corectă astfel încât legal și temeinic prima instanța a

respins plângerea petiționarei.

Actele premergătoare

efectuate nu confirmă susținerile petiționarei în sensul că în procesul-verbal

de cercetare la fața locului s-ar fi consemnat fapte sau împrejurări necorespunzătoare

adevărului sau s-ar fi omis cu știință inserarea unor împrejurări.

Atâta timp cât din acte

rezultă că la data de 2 februarie 2007 poliția nu avea în dotare un aparat de

fotografiat C. digital, ci un aparat de altă marcă, iar acesta nu era

funcțional și cât timp au fost atașate negativele filmelor foto, în mod corect

s-a apreciat că cele consemnate în procesul-verbal corespund realității.

De asemenea nu există nici un

indiciu că au fost examinate și expertizate alte obiecte metalice decât cele

ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, aceste obiecte fiind puse după

fotografiere, astfel cum rezultă chiar din susținerile reprezentantului

societății, într-un plic sigilat.

Concluziile notei de

consultanță extrajudiciară balistică depusă de petiționară în recurs nu pot fi

avute în vedere întrucât exced competențelor expertului care se pronunță cu

privire la conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului, calitatea

fotografiilor judiciare și la concordanța rapoartelor de constatare științifică

cu obiectivele formulate prin rezoluțiile motivate.

Se constată de asemenea că,

atâta timp cât referitor la fapta de braconaj s-a dispus disjungerea cauzei și

continuarea cercetărilor pentru identificarea autorului este evident că nu pot

fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a

infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. care este condiționată de existența

unei persoane favorizate care să fi comis o infracțiune.

Înalta Curte apreciază că

probele considerate de petiționară ca fiind necesare pentru identificarea

autorului, faptei de braconaj pot fi solicitate de aceasta în cauza disjunsă,

în care se efectuează cercetări cu privire la această faptă.

Constatând că nu există nici

motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte

va respinge recursul ca nefondat conform art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C. proc. pen.

Se va deduce la zi durata

arestării preventive.

Conform art. 192 alin. (2)

C. proc. pen. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara SC A.A. SRL împotriva sentinței penale nr. 84/F din 22

septembrie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu

minori.

Obligă recurenta petiționară la

plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 februarie 2009.