ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 634/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 634/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Ședința
publică din 23 februarie 2009
Examinând recursul de față
constată :
Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Brașov la 12 ianuarie 2008 SC A.A. SRL și G.D. au solicitat
tragerea la răspundere penală a numiților S.V.– comisar șef de poliție, A.S. –
comisar șef de poliție, R.I. – comisar șef de poliție, P.N. –
subcomisar de poliție și C.S. – agent șef de poliție pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 264, art. 289 și art. 291 C. pen.
S-a susținut că societatea,
care este posesoarea unui complex cinegetic situat pe raza comunei Vulcan, a
fost victima unei infracțiuni de braconaj la data de 2 februarie 2007, iar
persoanele reclamate, cu ocazia cercetărilor efectuate în calitate de polițiști
nu au ridicat toate armele care ar fi putut da indicii despre făptuitori, au
efectuat două constatări științifice balistice asupra unui alt glonț decât ce
recoltat din corpul animalului ucis și au făcut mențiuni false în
procesul-verbal de cercetare la fața locului referitor la aparatul foto
utilizat pentru executarea fotografiilor judiciare, toate acestea având ca scop
protejarea autorilor braconajului.
Prin rezoluția nr. 9/P/2008
din 11 iunie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a dispus, în
temeiul art. 228 alin. (1) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
neînceperea urmăririi penale față de S.V., A.S., R.I., P.N. și C.Ș. pentru
infracțiunile prevăzute de art. 264, art. 289 și art. 291 C. pen.
Procurorul a reținut că la data de 2
februarie 2007, în urma sesizării adresate Postului de poliție Vulcan de către
G.D. – director tehnic al SC A.N.A. SRL, s-a constituit o echipă operativă,
formată din subcomisarul Ț.D., agentul șef T.D. și agentul șef C.Ș., de la
Poliția Zărnești care s-a deplasat la fondul de vânătoare al societății pentru
a efectua cercetarea la fața locului întrucât fusese găsit un porc mistreț
împușcat și se suspecta săvârșirea unei infracțiuni de braconaj.
S-a reținut că cercetarea
s-a desfășurat conform normelor procedurale și, întrucât se folosise o armă cu
glonț, a fost sesizat S.A.E.S.T. din cadrul I.P.J. Brașov.
În aceste condiții au venit
la fața locului comisarul șef A.S., subcomisarul C.D. și agentul T.M., care au
fost de față doar la o mică parte a cercetărilor.
După finalizarea acestora,
s-a redactat un proces-verbal la sediul Postului de poliție Vulcan,
menționându-se că au participat și A.S. și C.D.
În aceeași zi au fost
demarate activitățile de investigații pentru identificarea autorilor faptei.
Procurorul a reținut că a
doua zi, după o discuție cu comisarul șef S.V. de la S.A.E.S.T. – I.P.J.
Brașov, s-a decis refacerea procesului-verbal. A fost redactat la computer un
alt proces-verbal cu conținut aproape identic, singura diferență vizând
componența echipei operative în care nu au mai fost menționați A.S. și C.D.
Primul proces verbal a fost
distrus, iar cel nou a fost semnat de membrii echipei operative și de G.D., care
nu a făcut nici o obiecție cu privire la conținutul acestui act.
Potrivit procesului verbal
de cercetare la fața locului, din corpul animalului împușcat au fost extrase
două fragmente de glonț, respectiv cămașa din alamă, ce prezenta o inscripție
indescifrabilă și formă neregulată, și miezul din metal de culoare argintie și
formă neregulată, fiind efectuate fotografii judiciare cu un aparat foto marca
C. cu film.
În cauza privind
infracțiunea de braconaj au fost efectuate două constatări tehnico-științifice
de către specialiștii Serviciului Criminalistic al I.P.J. Brașov, prima de
către comisarul șef R.I., iar a doua de către subcomisarul P.N. Ambele au
concluzionat că urmele existente pe cămașa de glonț nu au fost create de
niciuna din armele prezentate spre comparație, în primul raport precizându-se
că pe fundul cămășii de glonț sunt inscripționate inițialele S.B.
Procurorul a mai reținut
reprezentantul părții vătămate a susținut că în primul proces-verbal s-ar fi
menționat că fotografiile au fost efectuate cu un aparat foto digital C.P., și
că cei doi specialiști criminaliști au examinat alt obiect decât cel extras din
corpul animalului împușcat.
S-a reținut că din actele
premergătoare rezultă că Poliția orașului Zărnești avea în dotare un aparat N.,
care nu a putut fi folosit deoarece nu avea acumulatori pentru blitz, astfel
încât fotografiile au fost efectuate de C.Ș. cu un aparat C. cu film
proprietatea sa. O dovadă în plus că s-a folosit un aparat cu film îl
constituie faptul că la dosar au fost depuse negativele celor două filme
folosite cu ocazia cercetării la fața locului.
S-a mai arătat în motivarea
rezoluției că inițialele S.B. au devenit lizibile după curățarea cămășii de
glonț și îndepărtarea marginilor, operațiuni necesare pentru efectuarea lucrării
de specialitate.
În aceste condiții
procurorul a reținut că, atât cercetarea la fața locului, cât și actele
efectuate pentru identificarea autorilor infracțiunii de braconaj au fost
efectuate potrivit legii, neexistând nici o dovadă că făptuitorii ar fi
acționat tendențios.
Plângerea formulată de SC A.N.A.
SRL împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale a fost respinsă de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov prin
rezoluția nr. 571/II/2/2008 din 4 iulie 2008.
Petiționara a formulat
plângere conform art. 278
1
C. proc. pen. prin care a reiterat
acuzele aduse intimaților prin plângerea penală. S-a mai susținut că rezoluția
din 4 iulie 2008 a fost redactată tot de procurorul care a dispus neînceperea
urmăririi penale.
Prin sentința penală nr. 84/F din 22
septembrie 2008 Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori,
a respins ca nefondată plângerea și a menținut rezoluția nr. 9/P/2008 din 11
iunie 2008.
Instanța a reținut că
mențiunea V.A.S. de pe ultima pagină a rezoluției date în plângerea formulată
conform art. 275 și urm. C. proc. pen., reprezintă inițialele redactorului V.A.Ș.,
procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, și nicidecum
prescurtarea numelui V., astfel încât este nefondată critica petiționarei în
sensul că procurorul care a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale a
redactat și rezoluția prin care s-a soluționat plângerea.
S-a mai reținut că din
actele premergătoare nu se confirmă cele susținute în plângere.
Instanța a avut în vedere că
lucrătorii de poliție și-au îndeplinit cu bună-credință atribuțiile care le
reveneau, atât cercetarea la fața locului cât și celelalte acte de cercetare
penală fiind efectuate potrivit legii.
S-a reținut astfel că, atâta
timp cât Poliția orașului Zărnești, în cadrul căreia acționează intimatul C.Ș.,
nu are în dotare un aparat foto digital Canon și cât timp au fost depuse la
dosar negativele filmelor foto și în condițiile în care reprezentantul
petiționarei a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni, nu poate fi primită
susținerea petiționarei că în primul proces verbal s-ar fi menționat că
fotografiile au fost efectuate cu un aparat foto digital C.P.
De asemenea s-a reținut că
nu este îndreptățită nici critica referitoare la obiectul examinat, având în
vedere că pentru efectuarea lucrării de specialitate a fost necesară curățirea
și îndepărtarea marginilor obiectului examinat, astfel că după acest proces a
fost posibil descifrarea inițialelor S.B.
Instanța a reținut că
plângerea penală a petiționarei nu a vizat și infracțiunea de distrugere de
înscrisuri prevăzută de art. 242 C. pen. și că oricum această infracțiune nu
poate fi reținută întrucât rezultă că procesul verbal a fost refăcut cu același
conținut.
Petiționara a declarat
recurs susținând că cercetările efectuate sunt incomplete întrucât se impunea
efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească ce fel de aparat foto a
folosit C.Ș., audierea ca martori a numiților M.G.C., C.I. și G.D. tot pentru a
se stabili cu ce fel de aparat au fost efectuate fotografiile judiciare.
S-a susținut că era necesară
o expertiză pentru a se verifica autenticitatea negativelor celor două filme și
pentru a se verifica succesiunea imaginilor.
De asemenea s-a susținut că
obiectele asupra cărora s-au efectuat constatările tehnico-științifice trebuiau
prezentate spre recunoaștere persoanelor care le-au văzut.
În argumentarea recursului
s-s susținut că din nota de constatare extrajudiciară balistică rezultă
carențele lucrărilor efectuate de R.I. și P.I.
Tot astfel s-a arătat că
organele de urmărire penală trebuiau să verifice la operatorii de telefonie
mobilă Z. și C. convorbirile purtate la data de 2 februarie 2007 cu M.G., G.D. de
T.G. pentru a se stabili cui i-a comunicat acesta că a fost prins în interiorul
parcului de vânătoare.
Examinând cauza în raport cu
motivele invocate, dar și sub toate aspectele conform art. 385
6
alin.
(3) C. proc. pen. Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Din analiza actelor și
materialului aflat la dosar rezultă că soluția de neîncepere a urmăririi penale
față de intimați este corectă astfel încât legal și temeinic prima instanța a
respins plângerea petiționarei.
Actele premergătoare
efectuate nu confirmă susținerile petiționarei în sensul că în procesul-verbal
de cercetare la fața locului s-ar fi consemnat fapte sau împrejurări necorespunzătoare
adevărului sau s-ar fi omis cu știință inserarea unor împrejurări.
Atâta timp cât din acte
rezultă că la data de 2 februarie 2007 poliția nu avea în dotare un aparat de
fotografiat C. digital, ci un aparat de altă marcă, iar acesta nu era
funcțional și cât timp au fost atașate negativele filmelor foto, în mod corect
s-a apreciat că cele consemnate în procesul-verbal corespund realității.
De asemenea nu există nici un
indiciu că au fost examinate și expertizate alte obiecte metalice decât cele
ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, aceste obiecte fiind puse după
fotografiere, astfel cum rezultă chiar din susținerile reprezentantului
societății, într-un plic sigilat.
Concluziile notei de
consultanță extrajudiciară balistică depusă de petiționară în recurs nu pot fi
avute în vedere întrucât exced competențelor expertului care se pronunță cu
privire la conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului, calitatea
fotografiilor judiciare și la concordanța rapoartelor de constatare științifică
cu obiectivele formulate prin rezoluțiile motivate.
Se constată de asemenea că,
atâta timp cât referitor la fapta de braconaj s-a dispus disjungerea cauzei și
continuarea cercetărilor pentru identificarea autorului este evident că nu pot
fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a
infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. care este condiționată de existența
unei persoane favorizate care să fi comis o infracțiune.
Înalta Curte apreciază că
probele considerate de petiționară ca fiind necesare pentru identificarea
autorului, faptei de braconaj pot fi solicitate de aceasta în cauza disjunsă,
în care se efectuează cercetări cu privire la această faptă.
Constatând că nu există nici
motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte
va respinge recursul ca nefondat conform art. 385
15
pct. 1 lit. b)
C. proc. pen.
Se va deduce la zi durata
arestării preventive.
Conform art. 192 alin. (2)
C. proc. pen. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de petiționara SC A.A. SRL împotriva sentinței penale nr. 84/F din 22
septembrie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu
minori.
Obligă recurenta petiționară la
plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
23 februarie 2009.