ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1183/2016
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1183/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1183/2016
Asupra contestației de față;
În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 137 din data de 02 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori,
a fost admisă cererea formulată de autoritățile judiciare din Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare emis în data de 01 septembrie 2016, de către Tribunalul din Nyiregyhaza, Ungaria - referință Dosar nr. x/Bny/336/2016/2, (mandat național de arestare nr. B/1/V9/2016/6-1 emis de biroul procurorului șef din Szabolcs, jud. Szatmar-Bereg) pentru săvârșirea infracțiunilor de omor, tentativă de omor, respectiv utilizarea abuzivă de arme de foc, prev. de art. 160 parag. 1 și parag. 2 lit. f) și art. 325 parag. 1 C. pen. din Ungaria, față de persoana solicitată
A.
În baza art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, începând cu data 02 septembrie 2016 și până la data de 1 octombrie 2016, în vederea predării, dispunându-se totodată, emiterea mandatului de arestare față de acesta.
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a renunțat la regula specialității conform art. 103 alin. (5) din Legea 302/2004.
În baza art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Ungaria.
În baza art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, cetățeanul român A. este predat cu condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate față de acesta, să fie transferat în România pentru executarea pedepsei.
De asemenea, s-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută în data de 01 septembrie 2016, ora 18:20 și până la data de 02 septembrie 2016, ora 18,20 când s-a dispus arestarea acestuia prin hotărârea pronunțată.
În baza art. 17 și art. 113 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea către autoritățile judiciare din Ungaria a armei găsite asupra persoanei solicitate - un revolver, prevăzut cu o magazie rotativă, cu o capacitate de 6 cartușe, în care se afla 6 cartușe.
Pentru a se pronunța astfel,
Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele:
Prin sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, înregistrată la 02 septembrie 2016 sub nr. de mai sus, s-a solicitat:
- arestarea pe o durată de 30 zile, a persoanei A., de cetățenie română, începând cu data de 2 septembrie 2016 și până la data de 1 octombrie 2016, sesizarea având la bază mandatul european de arestare emis în data de 01 septembrie 2016, de către Tribunalul din Nyiregyhaza, Ungaria - referință Dosar nr. x/Bny/336/2016/2, (mandat național de arestare nr. B./1639/2016/6-1 emis de biroul procurorului șef din Szabolcs, jud.Szatmar-Bereg);
- remiterea armei găsite asupra persoanei solicitate în momentul depistării, care a putut fi folosită la comiterea faptelor ce fac obiectul mandatului european de arestare.
La dosarul cauzei a fost atașat mandatul european de arestare emis pe numele solicitate de către Tribunalul din Nyiregyhaza, tradus în limba română.
Asupra sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, analizând actele dosarului, instanța de fond a avut în vedere că la data de 01 septembrie 2016 Biroul Sirene Național din Ungaria a introdus o semnalare pe numele persoanei solicitate A., cu datele de mai sus, solicitându-se arestarea acesteia în vederea predării către autoritățile judiciare ungare, la semnalare fiind atașat și mandatul european de arestare, care a stat la baza introducerii semnalării. La aceeași dată, a fost sesizat și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în a cărui circumscripție existau indicii a fi localizată persoana solicitată.
S-a procedat la depistarea, identificarea și ulterior la audierea și reținerea de către procuror pentru 24 de ore a persoanei solicitate A., în condițiile art. 101 din Legea nr. 302/2004, cu ocazia depistării persoana solicitată având asupra sa un revolver cu butoiaș și 5 cartușe.
Persoana solicitată a fost prezentată în fața instanței la data de 2 septembrie 2016, cu propunerea de luare a măsurii arestării față de aceasta pe o durată de 30 zile, în vederea predării acesteia autorităților judiciare din Ungaria.
Persoana solicitată fiind audiată în fața instanței, a declarat că a înțeles motivele pentru care s-a emis mandatul european de arestare, dar că nu dorește să fie predată autorităților judiciare din Ungaria, întrucât vrea să fie cercetată în România pentru faptele de care este acuzată și, pentru că este cetățean român și, de asemenea că, nu renunță la regula specialității prev. de art. 115 din Legea nr. 302/2004, ce i-a fost adusă la cunoștință de instanță.
În cuprinsul mandatului european se reține, în esență, ca stare de fapt că: în data de 31 august 2016, în jurul orei 15.00, numitul A., cetățean român, s-a prezentat la apartamentul deținut de B. din Niyiregyhaza -Oros, având asupra sa o armă, pentru care nu deținea permis și a făcut uz de aceasta, astfel că B. a decedat pe loc, iar C. se află în spital, într-o stare care îi pune viața în pericol.
S-a menționat, de asemenea, că faptele ce fac obiectul mandatului constituie, potrivit Codului penal ungar infracțiunile de: omor, tentativă de omor și utilizarea abuzivă de arme de foc - prev. de art. 160 parag. 1, parag. 2 lit. f) și, respectiv, art. 325 parag. 1 C. pen. ungar - pedepsele prevăzute de legea ungară pentru aceste infracțiuni fiind închisoarea de la 5 la 15 ani, închisoarea de la 10-20 ani sau închisoare pe viață, respectiv, pedeapsa închisorii de la 2 la 8 ani.
Curtea de Apel Cluj a constatat întemeiată cererea privind executarea mandatului european de arestare și de predare a persoanei solicitate către autoritatea solicitantă având în vedere că:
-
infracțiunile care au motivat emiterea mandatului european de arestare sunt pedepsite de către legislația statului emitent cu pedepse privative de libertate, a căror durată maximă este mai mare de 3 ani;
-
că sunt infracțiuni dintre cele care nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, dar în același timp, incriminate și de legea română ca - infracțiunile de omor prev. de art. 188 C. pen.; tentativă de omor prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 188 alin. (1) C. pen. și, nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen.
-
nu este incident în cauză vreun motiv opțional sau obligatoriu de refuz a executării mandatului - prev. de art. 98 din Legea nr. 302/2004.
Prin urmare, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 86 și 96 din Legea nr. 302/2004, precum și lipsa motivelor de refuz de executare prev de art. 98 din aceeași lege și, ținând seama și de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, în virtutea disp. art. 107 din lege, Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare emis de Tribunalul din Nyiregyhaza cu privire la persoana solicitată A., dispunând în consecință, conform dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei sentințe penale, la data de 05 septembrie 2016, persoana solicitată A. a formulat contestație,
cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 09 septembrie 2016, când s-a stabilit termen pentru soluționare la data de 16 septembrie 2016.
Motivele contestației au fost formulate în scris și depuse la dosarul cauzei în ședința din data de 16 septembrie 2016, fiind susținute de apărătorul ales al persoanei solicitate cu prilejul dezbaterilor de la aceeași dată. Astfel, apărătorul persoanei solicitate A. a solicitat să se dispună admiterea contestației și retragerea cererii de predare formulată de către statul maghiar privindu-l pe inculpatul A.
În subsidiar, a solicitat să se dispună modificarea sentinței, în sensul dispunerii amânării predării contestatorului până la soluționarea definitivă a cauzei care face obiectul Dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca nr. x/P/2014.
În susținerea cererii, apărătorul ales al contestatorului a făcut trimitere la criteriile facultative prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004, respectiv, faptul că există un demers judiciar penal inițiat împotriva persoanei solicitate A. de către autoritățile judiciare române, ceea ce constituie un criteriu facultativ pentru a se dispune respingerea cererii. Astfel, susține că pentru infracțiunile comise în țară s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și probabil că această cauza va fi soluționată cu celeritate.
Totodată, a învederat că persoana solicitată A. nu dorește să fie cercetat și judecat de autoritățile maghiare, refuzând predarea sa, având în vedere animozitățile etnice care există, discriminările pe care statul maghiar și cetățenii statului maghiar le practică față de cetățenii români.
De asemenea, a cerut să se țină seama de împrejurarea că, în raport cu fapta gravă și reprobabilă comisă, există o stare de spirit foarte nefavorabilă contestatorului, sens în care, a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri constând în extrase din media maghiară traduse în care sunt proferate amenințări și injurii la adresa persoanei, naționalității și cetățeniei acestuia.
În acest sens, a făcut trimitere la jurisprudența instanțelor comunitare, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene care s-au pronunțat în acest sens și prin care s-a statuat că există riscul unui tratament inuman sau degradant în aceste cauze. Mai mult, cauza Varga contra Ungaria face vorbire despre condițiile de detenție, existând situații când, printr-un articol de presă, un cetățean român cercetat pentru furt a fost maltratat și bătut de către autoritățile maghiare, în cele din urmă decedând.
Or, în prezenta cauză, s-a susținut că rudele victimelor fac parte din poliția locală din Ungaria, astfel că acest risc este fundamentat. Pe lângă acestea, însăși persoana proprie a inculpatului A. reprezintă un risc pentru sine însuși, sens în care arată că acest caz este de notorietate publică, respectiv că acesta a intrat în țară cu acea armă pentru care acum este cercetat, nu dintr-o neglijență sau dintr-o ambiție infracțională ci în intenția de a-și pune capăt zilelor, întrucât avea probleme familiale chiar în momentul în care a fost prins de către poliția română.
În subsidiar, a solicitat să se dispună amânarea predării acestuia, în conformitate cu art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, având în vedere că amânare a
predării nu mai este o facultate, ci o obligație înscrisă de lege, în opinia apărării, art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 impune amânarea predării până la soluționarea cauzei sau până la executarea pedepsei în cazul în care acesta va fi condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, eventual mandat european intrând în vigoare conform art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 de la momentul în care va fi pronunțată sau executată pedeapsa pentru această nouă infracțiune.
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de persoana solicitată A., Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:
Instanța de fond a constatat la data pronunțării sentinței atacate, ca fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004, inexistența vreunui impediment la predare și a apreciat, în mod just, că se impune predarea persoanei solicitate.
În acest sens, a realizat o analiză exhaustivă a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 86, art. 96 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 și a constatat inexistența
vreunui motiv de refuz privind executarea mandatului european emis pe numele persoanei solicitate A., astfel că Înalta Curte nu va preleva considerentele instanței de fond, la care achiesează întrutotul, ci va analiza, hotărârea prin prisma criticilor formulate în calea de atac.
De altfel, prin motivele de contestație persoana solicitată nu a criticat soluția instanței de fond sub aspectul neîndeplinirii condițiilor de formă și de fond care vizează executarea mandatului european, ci a invocat existența unor motive facultative de refuz al executării în sensul că ar exista motive serioase care îl expun riscului de a fi supus la tratament inuman și degradant în statul solicitant și că pentru una dintre faptele ce fac obiectul mandatului european este cercetat și în România. In subsidiar, a solicitat amânarea predării pentru aceleași motive.
Prima critică a contestatorului vizează existența unui risc de a fi supus la tratament inuman și degradant în statul solicitant invocând că „ este de notorietate intoleranța și ostilitatea autorităților maghiare față de statul și poporul român"
Legea nr. 302/2004 nu prevede o asemenea situație printre motivele de refuz a executării mandatului.
De altfel, nici contestatorul nu a invocat existența unei asemenea dispoziții în Legea nr. 302/2004, dar a invocat în susținerea solicitării sale Hotărârea pronunțată în cauzele conexate C-404/15 și C-659/15, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, menționată în comunicatul de presă depus la dosarul cauzei la termenul când au avut loc dezbaterile asupra contestației (fil.34).
Din conținutul înscrisului anterior menționat reiese că existența unui asemenea risc decurgând din condițiile de detenție nu poate conduce, în sine, la refuzul executării mandatului întrucât acceptarea unui motiv de refuz pe baza unui risc de încălcare a drepturilor fundamentale, ar pune în pericol principiile recunoașterii și încrederii reciproce între statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent, trebuie amânată executarea mandatului până la obținerea informațiilor complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc.
Astfel, trebuie să existe motive serioase și temeinice de a crede că persoana în cauză se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza condițiilor de detenție avute în vedere în privința sa.
Or, înscrisurile depuse de contestator cu referire la cauza Varga contra Ungaria, la conținutul articolul din presă privind situația unui cetățean român cercetat pentru furt de către autoritățile maghiare și la împrejurarea că rudele victimelor fac parte din poliția locală din Ungaria nu conțin elemente care să fundamenteze existența vreunui risc în ceea ce-l privește pe contestator (filele 39-52).
A doua critică a contestatorului se referă la împrejurarea că se impune a se constata că exista un motiv facultativ de refuz al executării întrucât pentru una dintre faptele ce fac obiectul mandatului european este cercetat și în România.
Verificând conținutul înscrisurilor depuse la dosar de către contestator, se constată că în ziua în care instanța de fond s-a pronunțat cu privire la punerea în executare a mandatului european, respectiv la 02 septembrie 2016, organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de nerespectare a regimului armelor și munițiilor și contrabandă, prev. de art. 342 C. pen. și art. 271 din Legea nr. 86/2006 și a fost începută urmărirea penală față de acesta pentru faptele menționate. De asemenea, la data de 06 septembrie 2016 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de contestator pentru aceleași fapte în Dosarul nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (filele 20-32).
Ca atare, în prezent, contestatorul este cercetat în Dosarul penal nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, împrejurare care impune lămurirea acuzațiilor ce-i sunt aduse în cauza menționată, în prezența acestuia.
Pentru astfel de situații, art. 112 alin. (1) Legea nr. 302/2004, cu denumirea marginală „Predarea amânată sau temporară", a prevăzut că dispozițiile art 58 alin. (1)-(5) și (7) se aplică în mod corespunzător.
Art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevede că în situația în care persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei. In caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.
Din interpretarea textului de lege anterior menționat rezultă că amânarea este obligatorie dacă este îndeplinită condiția ca persoana să fie cercetată penal.
Totodată, instanța de control judiciar constată că nu este incident motivul opțional de refuz al executării mandatului prev. de art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 care prevăd că autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în cazul când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare.
Astfel, faptele ce fac obiectul mandatului în statul solicitant infracțiunile de omor, tentativă de omor și utilizarea abuzivă de arme de foc, prev. de art. 160 parag. 1, parag. 2 lit. f) și, respectiv, art. 325 parag. 1 C. pen. Ungar.
În statul solicitat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de contestator pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectare a regimului armelor și munițiilor și contrabandă, prev. de art. 342 C. pen. și art. 271 din Legea
nr. 86/2006, așa încât nu este îndeplinită condiția ca persoana care face obiectul mandatului european de arestare să fie supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare.
În consecință, reținând că persoana solicitată este cercetată într-o cauză aflată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, instanța de control judiciar constată că sunt aplicabile dispozițiile art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată privind amânarea predării persoanei solicitate, cărora li,șs va da eficiență.
Prin urmare, având în vedere împrejurarea că persoana solicitată este cercetată penal, situație care a intervenit după pronunțarea hotărârii instanței de fond, Înalta Curte consideră că, pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal în cauza ce face obiectul Dosarului nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, se impune, în baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, amânarea predării persoanei solicitate până la soluționarea definitivă a acesteia, iar în cazul în care, în acea cauză se va pronunța o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, după caz.
Cu privire la arestarea provizorie în vederea predării, instanța de fond, în mod corect, a făcut aplicarea art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, însă amânarea predării impune aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din aceeași Lege care prevăd că, în cazul în care predarea persoanei solicitate a fost amânată, indiferent dacă, la momentul pronunțării hotărârii, aceasta se află ori nu se află sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritățile judiciare române, mandatul de arestare prevăzut la art. 103 alin. (13) este pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.
Drept urmare, în baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, se va dispune amânarea predării persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului anterior menționat și de asemenea, în baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, republicată, va dispune arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.
Ca efect al aplicării dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. 26/2016 emis la 02 septembrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/33/2016, dacă aceasta nu este reținută sau arestată în altă cauză.
În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 137 din data de 02 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, și va desființa, în parte, sentința penală atacată și rejudecând, în baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, va amâna predarea persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca sau în caz de condamnare cu executare în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca
urmare
a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.
În baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, se va dispune arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării, iar în conformitate cu art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare va fi pus în executare ia data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.
Astfel, va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. 26/2016 emis la 02 septembrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/33/2016, dacă aceasta nu este reținută sau arestată în altă cauză.
Totodată, se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate, iar în baza art. 107 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 hotărârea se va comunica autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 137 din data de 02 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Desființează, în parte, sentința penală atacată și rejudecând, în baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, amână predarea persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca sau în caz de condamnare cu executare în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.
În baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, dispune arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.
În conformitate cu art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare va fi pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.
Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. 26/2016 emis la 02 septembrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/33/2016, dacă aceasta nu este reținută sau arestată în altă cauză.
Constată că persoana solicitată A. a fost reținută și arestată începând cu 01 septembrie 2016 până la data punerii efective în libertate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art. 107 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 prezenta hotărâre se cumunică autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 septembrie 2016.