ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3309/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3309/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr.
3/P/2005 din 13 iunie 2005 întocmit de P.N.A. – S.T. Iași s-a dispus trimiterea
în judecată a inculpaților:
- S.I., pentru săvârșirea
infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen.;
- S.M., pentru săvârșirea
infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen.;
- D.Șt., pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la șantaj, prevăzută de art. 26 raportat la art.
194 alin. (1) C. pen., raportat la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000.
În actul de inculpare s-a
reținut că, în zilele de 18 și 19 februarie 2005, inculpații de etnie rromă
S.I. și S.M., însoțiți de subcomisarul de poliție, din cadrul I.P.J. Iași,
inculpatul D.Șt., s-au deplasat în localitatea Tomești, jud. Iași la locuința
familiei C.M., unde i-au amenințat cu moartea, dacă fiul lui C.M.C. nu le
restituie bunurile (300 milioane lei și un laptop) pe care le sustrăsese în
municipiul Constanța de la numitul T.V. și care le aparțineau.
Prin sentința penală nr. 46
din 11 octombrie 2006, pronunțată în dosarul nr. 7161/2005, Curtea de Apel
Bacău, secția penală, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10
pct. 1 lit. d) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului
S.I., pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen. (persoană
vătămată C.A., faptă din 18 februarie 2005);
- șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (persoană vătămată
C.M., faptă din 18 februarie 2005);
- șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen. (persoană
vătămată A.D., faptă din 18 februarie 2005) toate cu aplicarea art. 33 lit. b)
C. pen.;
- șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen. (persoană
vătămată A.P., faptă din 19 februarie 2005) toate cu aplicarea art. 33 lit. a)
C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 194 alin. (1) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2
lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpatul
S.M. a fost achitat pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (persoană vătămată
C.A., faptă din 18 februarie 2005);
- șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (persoană vătămată
C.M., faptă din 18 februarie 2005);
- șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (persoană vătămată
A.D., faptă din 18 februarie 2005) toate cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen.;
- șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (persoană vătămată
A.P., faptă din 19 februarie 2005) toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,
prin schimbarea încadrării juridice din art. 194 alin. (1) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2
lit. a), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., inculpatul
D.Șt. a fost achitat pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 (persoană vătămată C.A., faptă din 18
februarie 2005);
- complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 (persoană vătămată C.M., faptă din 18
februarie 2005);
- complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 (persoană vătămată A.D., faptă din 18
februarie 2005), toate cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., autor S.I.;
- complicitate la șantaj
prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 (persoană vătămată C.A., faptă din 18
februarie 2005);
- complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 (persoană vătămată C.M., faptă din 18
februarie 2005);
- complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 (persoană vătămată A.D., faptă din 18
februarie 2005), toate cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., autor S.M.
- complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 (persoană vătămată A.P., faptă din 19
februarie 2005) - autor S.I.;
- complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 (persoană vătămată A.P., faptă din 19
februarie 2005) – autor S.N.,
- ambele cu aplicarea art.
33 lit. b) C. pen. și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., prin
schimbarea încadrării juridice din art. 26, raportat la art. 194 alin. (1) C.
pen., raportat la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000.
Prin decizia penală nr. 1814
din 2 aprilie 2007, pronunțată în dosarul nr. 16486/1/2006, Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția penală, a admis recursul declarat de D.N.A. – S.T. Bacău,
împotriva sentinței penale nr. 46 din 11 octombrie 2006 a Curții de Apel Bacău,
secția penală și a casat hotărârea atacată, trimițând dosarul spre rejudecare
la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării pe
fond a cauzei, Curtea de Apel Bacău a readministrat probele dispuse în cauză și
a completat întreg materialul probator, conform celor dispuse prin decizia de
casare în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele și prin decizia penală
nr. 78 din 23 mai 2008, pronunțată în dosarul nr. 901/32/2007 a hotărât
următoarele:
În temeiul art. 334 C.
proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul
S.I., dintr-o singură
infracțiune prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen., în trei infracțiuni de
șantaj, fapte din data de 18 februarie 2005, prevăzute de art. 194 alin. (1) C.
pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și c) C. pen., părți vătămate C.M., C.A. și
A.D. și o singură infracțiune de șantaj, faptă din data de 19 februarie 2005,
prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.,
parte vătămată A.P., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit.
a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe
inculpatul
S.I.
pentru săvârșirea infracțiunilor de:
a) șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1)C. pen., raportat la art. 37 lit. a) C. pen.;
b) șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
c) șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
d) șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În temeiul art. 334 C.
proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul
S.M. dintr-o singură
infracțiune de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen., în trei
infracțiuni de șantaj, fapte din data de 18 februarie 2005, prevăzute de art.
194 alin. (1) C. pen., părți vătămate C.M., C.A. și A.D. și o singură
infracțiune de șantaj, faptă din 19 februarie 2005, prevăzută de art. 194 alin.
(1) C. pen., parte vătămată A.P., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpatul
S.M. a fost achitat pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
a) șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen.;
b) șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen.;
c) șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen.;
d) șantaj, prevăzută de art.
194 alin. (1) C. pen.
În temeiul art. 334 C.
proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul
D.Șt. dintr-o singură
infracțiune prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) C.
pen., precum și la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000, în trei
infracțiuni de complicitate la șantaj, autor fiind inculpatul S.I., fapte din
data de 18 februarie 2005, prevăzute de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1)
C. pen. și la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000, părți vătămate C.M., C.A.
și A.D., trei infracțiuni de complicitate la șantaj, autor inculpatul S.M.,
fapte din 18 februarie 2005, prevăzute de art. 26 raportat la art. 194 alin.
(1) C. pen. și la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000, părți vătămate C.M.,
C.A. și A.D., două infracțiuni de șantaj, autori fiind S.I. și S.M., fapte din
data de 19 februarie 2005, prevăzută de art. 26, raportat la art. 194 alin. (1)
C. pen. și la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000, parte vătămată A.P.,
toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpatul
D.Șt. a fost achitat pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
a) complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) și art. 13
1
din Legea nr. 78/2000;
b) complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. și art. 13
1
din Legea nr. 78/2000;
c) complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. și art. 13
1
din Legea nr. 78/2000;
d) complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. și art. 13
1
din Legea nr. 78/2000;
e) complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. și art. 13
1
din Legea nr. 78/2000;
f) complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. și art. 13
1
din Legea nr. 78/2000;
g) complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. și art. 13
1
din Legea nr. 78/2000;
h) complicitate la șantaj,
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. și art. 13
1
din Legea nr. 78/2000.
Pentru a se hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că din probele administrate în cauză nu rezultă că
părțile vătămate au fost constrânse, că le-a fost anihilată libertatea de a se
opune pretențiilor inculpaților, condiție esențială în constituirea elementului
„regens” al infracțiunii de șantaj. De asemenea, în speță nu s-a dovedit că
inculpații au urmărit obținerea unui folos material injust, din declarațiile
martorilor M.M., A.I., C.D. și P.C., reieșind că inculpații rromi nu au
amenințat victimele ci au urmărit doar restituirea unor bunuri de care fuseseră
efectiv păgubiți de către o terță persoană.
Totodată, instanța de fond a
reținut că faptele inculpatului D.Șt. nu au cauzat vătămări intereselor legale
ale persoanelor, condiții în care nu se poate aprecia că a existat din partea
acestuia vreun act de abuz în serviciu împotriva intereselor părților vătămate
din cauză.
Împotriva hotărârii
sus-arătate, a declarat recurs D.N.A. – S.T., invocând dispozițiile art. 385
9
pct. 18 C. proc. pen. și criticând greșita achitare a inculpaților.
Examinând motivele de recurs
invocate, cât și întreaga cauză potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru
considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Așa cum rezultă din textul
incriminator, infracțiunea de șantaj presupune, sub aspectul elementului
material, o constrângere exercitată asupra unei persoane, fie de natură fizică,
fie de natură psihică pentru a impune acesteia să facă ceea ce i se cere, așa
cum i se cere, sau să nu facă ceva.
Constrângerea în cazul
infracțiunii de șantaj trebuie să fie de așa natură încât ea să prilejuiască o
stare de temere (de alarmare), ceea ce determină victima să acționeze într-un
alt mod decât acela pe care și-l dorește și să aibă drept scop o anumită
comportate (așa cum dorește constrângătorul) din partea victimei de pe urma
căreia făptuitorul sau altă persoană să obțină un folos injust.
În prezenta cauză probele
administrate nu au conturat latura obiectivă a infracțiunilor de șantaj
reținute în sarcina inculpaților S.I. și S.M. și nici a infracțiunilor de
șantaj pentru care a fost dedus judecății inculpatul D.Șt.
Astfel, în mod justificat,
instanța de fond a reținut că în cauză nu s-a dovedit caracterul injust al
solicitării făcute de inculpați celor patru părți vătămate de a le remite
bunurile care le-au aparținut. De altfel, fiul părților vătămate C.M.C., încă
de la urmărirea penală a restituit banii și laptop-ul pe care și le-a însușit
pe nedrept, fapt ce i-a făcut pe inculpații S.I. și S.M. să renunțe la plângerea
adresată organelor de poliție prin intermediul inculpatului D.Șt.
Mai mult decât atât,
discuțiile, pe un ton ridicat, purtate de inculpați cu părțile vătămate nu au
fost în măsură a le induce acestora o temere puternică de natură a le paraliza
simțurile și de a acționa în mod silit în interesul material al inculpaților
S.I. și S.M.
De asemenea, simpla prezență
a inculpaților D.Șt., circumscrisă activității profesionale conform
atribuțiilor sale de serviciu speciale în ceea ce privește etnia rromă, la
locul unde s-au purtat discuțiile între părți nu îl poate transforma într-un
complice moral, atât timp cât acesta nu a exercitat acte de complicitate la
așa-zisa constrângere și nu a existat scopul dobândirii în mod injust a unui
folos material.
Având în vedere cele care
preced, Înalta Curte constată că, în mod just, instanța de fond a dispus
achitarea inculpaților în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10
lit. d) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente,
în temeiul art. 395
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta
Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de D.N.A. – S.T. Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
– D.N.A. – S.T. Bacău împotriva sentinței penale nr. 78 din 23 mai 2008 a
Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie,
privind pe inculpații S.I., S.M. și D.Șt.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 20 octombrie 2008.