ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2315/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2315/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

24/ D din 28 ianuarie 2010 pronunțată în dosarul nr. 6131/110/2008 al

Tribunalului Bacău, s-a dispus:

I. Condamnarea

inculpatului C.V. zis B., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

-

deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată

electronică prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

-

asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și

(2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa

rezultantă de 3 ani.

Pedeapsă de executat:

3 ani închisoare

S-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., în condițiile si pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen.,

s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reținerii

si arestării preventive de la data de 9 noiembrie 2005 pana la data de 13

decembrie 2006.

II. Condamnarea

inculpatului R.B., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

-

deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată

electronică prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

-

asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și

(2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. și 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa

rezultanta de 3 ani închisoare.

Pedeapsă de executat:

3 ani închisoare

S-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen.,

s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reținerii

si arestării preventive de la data de 9 noiembrie 2005 pana la data de 13

decembrie 2006.

III. Condamnarea

inculpatului B., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- deținere de

echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute

de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

-

asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și

(2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa

rezultanta de 3 ani închisoare.

Pedeapsă de executat:

3 ani închisoare

S-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen.,

s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reținerii

si arestării preventive de la data de 9 noiembrie 2005 pana la data de 13

decembrie 2006.

IV. Condamnarea

inculpatului A.C., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- deținere de

echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute

de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

-

asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și

(2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa

rezultanta de 3 ani închisoare.

Pedeapsă de executat:

3 ani închisoare

S-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen.,

s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reținerii

si arestării preventive de la data de 5 ianuarie 2006 pana la data de 13

decembrie 2006.

V. Condamnarea

inculpatului C.M. zis A., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- instigare la infracțiunea

de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată

electronică prevăzute de art. 25 C. pen., raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002,

la pedeapsa de 3 ani închisoare.

-

asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și

(2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa

rezultanta de 3 ani închisoare.

Pedeapsă de executat:

3 ani închisoare

S-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

VI. Condamnarea

inculpatului A.G., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

-

efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzute de art. 27 alin.

(3) din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

- deținere de

echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute

de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa

rezultanta de 3 ani închisoare.

Pedeapsă de executat:

3 ani închisoare

S-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere aplicate

celor 6 inculpați

În baza art. 86

2

C. pen., s-a fixat termen de încercare, pentru fiecare inculpat de câte 6 ani.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării

executării pedepsei principale.

În baza art. 118 lit.

f) C. pen., s-a dispus confiscarea speciala a următoarelor bunuri a căror deținere

este interzisa de lege, aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului

Bacău:

- aparat video

digital tip Walkman marca Sony.

- un dispozitiv

electronic ce poarta inscripția: MSR 20 63 HL prevăzut cu card de

alimentare si cablu transfer de date.

- o cutie de carton conținând

un dispozitiv electronic tip Mini 123-SC si un mini CD ce prezintă următoarele inscripții:

disk NO,disk 5196, rev. C,model NO:MINI 123-SC.

- 2 dispozitive electronice

ce poarta mențiunea „Swann wireless pencon receiver”

- un pix prevăzut cu

camera video fără fir, inscripționat ALM 2002.

- 2 serii a cate 5

baterii tip GPA 76 de 1,5 Volti.

- o cutie de carton

de culoare alba conținând o baterie dreptunghiulara de 9 volți si

cablul aferent acestei baterii.

- un dispozitiv

tubular metalic conținând o baterie tubulara.

- un dispozitiv confecționat

artizanal din plastic si metal, prevăzut cu o fanta de dimensiunea uni card.

- un dispozitiv din

material casant provenind de la un bancomat cu o componenta ce pare a fi confecționată

artizanal având o fanta de dimensiunea uni card.

- 3 cabluri tip

adaptor USB de culoare verde,albastru si maro.

- un cablu prevăzut

cu capăt cu mufa seriala de culoare neagra.

- un adaptor USB de

culoare neagră fără fir.

- un cablu de culoare

albastra, prevăzut la un capăt cu o mufa seriala de culoare neagra.

- un cablu

audio-video cu mufa de culoare roșie/galbena

- 2 cabluri

transferdate, ce poarta inscripția Z 510.Z 710.

- o baterie circulara

plata Panasonic.

- o punguța de

plastic ce conține 17 dispozitive tip întrerupător.

- sursa de alimentare

cu 2 mufe tip papuc.

- manual de utilizare

in limba engleza pentru convectoare USB serial.

- un dispozitiv

artizanal tip „gura de bancomat” care prezinta o fanta dreptunghiulara.

- un card de memorie

de tip memory stick „PRO DUO SONY” având capacitatea 512 Mb, seria MSX MS 125 C

468 HIA.

- un cablu de

transfer al datelor

- 2 tuburi tip spray

cu vopsea marca Multona

S-a constatat încetata

de drept măsura preventiva a obligării de a nu părăsi tara, luata de fata de

inculpatul A.G. în cursul fazei de urmărire penală.

S-a constatat ca fata

de inculpații C.V., R.B., B.C., A.C., s-a înlocuit în cursul judecății,

măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, măsura

care se va menține pana la soluționarea definitiva a cauzei, dacă nu

intervine revocarea acesteia.

S-a constatat ca inculpații

au avut apărători aleși.

În baza art. 191 alin.

(1) și (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat să plătească

statului câte 500 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond, a reținut, în esență, următoarele:

La data de 09

noiembrie 2005, în jurul orei 21

00

, pe raza mun. Bacău, au fost

surprinși în flagrant de către polițiști din cadrul B.C.C.O. Bacău, inculpatul

C.V., cunoscut sub numele de „B.” și inculpatul R.B., pe str. Ardealului, în

timp ce încercau să plaseze martorului B.S.C. o sacoșă ce conținea mai multe

dispozitive electronice, destinate fraudării bancomatelor și falsificării

cardurilor bancare.

Împreună cu inculpatul

R.B. și C.V. se mai aflau, în momentul surprinderii în flagrant, în

autoturismele Mercedes și BMW, conduse de cei doi inculpați, și martorii N.M. și

C.M., rude cu aceștia.

Atât martorii

prezenți în momentul realizării flagrantului, cât și inculpatul R.B., au

declarat, privitor la obiectele găsite în autoturism, cât și asupra lor, că

aparțineau lui C.V. zis „B.”.

Conform procesului

verbal din data de 09 noiembrie 2005, de la inculpații C.V. și R.B. au fost

ridicate următoarele obiecte, cu privire la care existau indicii că ar putea fi

folosite la săvârșirea de infracțiuni în domeniul fraudării bancomatelor și

falsificării instrumentelor de plată electronice: aparat video digital tip

Walkman marca Sony; un dispozitiv electronic ce poartă inscripția: MSR 2063HL

prevăzut cu card de alimentare și cablu transfer date; o cutie din carton

conținând un dispozitiv electronic tip MINI 123-SC și un mini CD, ce prezintă

următoarele inscripții: disk NO, disk 5196, rev. C model NO: MINI 123-SC; două

dispozitive electronice ce poartă următoarele mențiuni: „Swann, wiseless pencon

receiver”; un pix prevăzut cu cameră video fără fir, inscripționat ALM 2002;

două serii a câte 5 baterii tip GPA 76, de 1,5 volți; o cutie din carton de

culoare albă ce conținea o baterie dreptunghiulară de 9 volți și cablu aferent

acestei baterii; un dispozitiv tubular metalic conținând o baterie tubulară; un

dispozitiv confecționat artizanal din plastic și metal, prevăzut cu o fantă de

dimensiunea unui card; un dispozitiv din material casant, provenind de la un

bancomat, cu o componentă ce pare a fi confecționată artizanal având o fantă de

dimensiunea unui card; trei cabluri tip adaptor USB, de culoare verde, albastru

și maro; un cablu prevăzut cu capăt cu mufă serială de culoare neagră; un

adaptor USB de culoare neagră, fără fir; un cablu de culoare albastră, prevăzut

la un capăt cu o mufă serială de culoare neagră; un cablu audio-video cu mufă

de culoare roșie/ galbenă; două cabluri transfer date, ce poartă inscripția Z

510, Z710; o baterie circulară plată Panasonic; o punguță din plastic ce

conținea 17 dispozitive electronice tip întrerupător; sursă de alimentare cu

două mufe tip papuc; manual de utilizare în limba engleză pentru convectoare

USB serial.

Acestea au fost

trimise la I.T.A. București în vederea efectuării unei constatări

tehnico-științifice, conform rezoluției nr. 15D/P/2004 din data de09 noiembrie 2005.

Privitor la

componentele electronice menționate, raportul de constatare tehnico-științific

din data de 17 noiembrie 2005 a concluzionat următoarele:

-

analizând aceste

dispozitive, atât sistemic, cât și individual, se conturează imaginea unui

sistem destinat fraudării bancomatelor. Astfel, cu ajutorul pixului cu cameră

video incorporată și cu emițător radio se pot trimite imagini la oricare dintre

cele 2 receptoare, pentru semnal audio/video analizate (anexa 1 reperul A). De

asemenea, semnalul de tip video complex furnizat de oricare dintre cele 2

receptoare, se poate introduce în echipamentul video/recorder (anexa 7), unde

este, fie vizualizat direct, fie înregistrat. În general o astfel de practică

se întâlnește în lumea interlopă, pentru supravegherea tastaturii bancomatelor

și identificarea codurilor PIN ale posesorilor de carduri bancare. Toate

echipamentele analizate sunt în sare de funcționare.

-

Dispozitivul MSR 206

(anexa 14) permite citirea/înscrierea datelor pe carduri;

-

Cititorul portabil,

MINI 123 (anexa 5), spre deosebire de MSR 206, permite memorarea internă a

datelor de pe cardurile citite, și descărcarea lor ulterioară pe un calculator

personal. Datele deținute în memoria acestui cititor sunt prezentate în anexa

care au fost citite cu ajutorul acestui cititor. Ceasul intern al acestui

dispozitiv este decalat înainte cu 6 ore și 14 minute față de ora locală.

Echipamentele sunt in stare de funcționare.

-

Între materialele

analizate au mai fost găsite 2 măști de bancomat, una care pare de fabricație industrială,

iar a doua, în mod categoric, de construcție artizanală, realizată foarte

probabil după modelul primei măști.

Toate aceste elemente

alcătuiesc tabloul generic al unui sistem destinat fraudării cardurilor

bancare.

-

dispozitivele

prezentate la anexa 16 pot fi folosite pentru descărcarea datelor din

dispozitivele de citire a cardurilor, constituind o interfață între conectorul

serial a cititoarelor de carduri și conectorul USB al unui calculator personal;

-

Analizând CD-urile

prezentate se constată că, în majoritate datele conținute, se referă la

transferul de date prin adaptarea unor interfețe între protocoalele USB și

respectiv RS 232. În contextul analizat acestea pot fi folosite pentru

descărcarea datelor din dispozitivele de citire a cardurilor.

-

De asemenea, a mai

fost identificat un soft (MINI 1, 2, 3) destinat folosirii cititoarelor de

carduri. Toate programele menționate anterior sunt comerciale.

-

Pe CD-ul

inscripționabil a fost identificat un soft destinat fraudării cardurilor

bancare (K.) destinat citirii trak-ului 2. Trak-ul 2 al unui card bancar

conține date suficiente pentru fraudarea unui cont, dacă se cunoaște codul PIN.

-

Schița tehnică găsită

în sacoșa ridicată din portbagajul autoturismului marca Mecedes, aparținând lui

C.V., reprezintă copierea unui montaj văzut și are în componență un

microcontroler împreună cu o memorie serială. Aceste scheme pot fi folosite

pentru clonare de cartele SIM sau a cartelelor pentru receptoarele digitale

satelit.

Se arată că

elementele analizate conduc la constituirea imaginii unui scenariu destinat

fraudării sistemelor bancare, prin componenta destinată interceptării codului

PIN asociat conturilor cardurilor bancare, și a datelor de pe cardurile

bancare.

În cursul verii

anului 2005, inculpatul C.V. zis „B.”, a luat hotărârea de a achiziționa

echipamente folosite la fraudarea ATM-urilor și falsificarea cardurilor

bancare, pentru a le utiliza, împreună cu alte persoane, în străinătate, la

săvârșirea infracțiunilor în legătură cu emiterea și utilizarea instrumentelor

de plată electronică, activitate ilicită generatoare de importante venituri

materiale.

De altfel, atât inculpatul

C.V. zis „B.”, cât și fratele său, învinuitul C.M. zis „A.”, împreună cu

numeroși membri ai familiilor lor, cât și prieteni, au desfășurat în perioada

anilor 2002-2004, activități infracționale, în domeniul fraudării bancomatelor,

în Anglia, realizând importante sume de bani, pe care, ulterior, le-au investit

în România, achiziționând imobile, mașini, terenuri ș.a. Nici unul dintre frații

C., sau membri ai familiilor lor, nu au desfășurat, în ultimii ani, o

activitate licită remunerată cu sume mari de bani, care să justifice nivelul

ridicat de trai al acestora.

Pentru realizarea

scopului anterior menționat, inculpatul C.V., la începutul lunii noiembrie

2005, a contactat mai multe persoane, pe care le cunoștea dinainte, în care

avea încredere și asupra cărora avea influență (datorită atât faptului că

dispunea de sume mari de bani, dar și poziției pe care o avea printre

cunoscuți, fiind unul dintre liderii lumii interlope băcăuane) cu care să se

asocieze, în vederea achiziționării de echipamente, destinate fraudării

bancomatelor și falsificării cardurilor bancare.

Astfel, în ziua de 02

noiembrie 2005, inculpatul C.V., zis „B.” a stabilit legătura cu „M.” persoană

neidentificată până la data soluționării cauzei, din București, care se ocupă

cu realizarea echipamentelor utilizate la fraudarea bancomatelor, căruia i-a comandat

mai multe dispozitive.

Ulterior, inculpatul C.V.,

pentru a se proteja, a luat legătura cu inculpatul R.B., care îi era apropiat,

cunoscându-se de mai mult timp, i-a spus că trebuie să meargă la Onești, pentru

a se întâlni cu „M.”, să vadă aparatura, după care se va deplasa la București,

împreună cu inculpatul B.C., pentru a achiziționa echipamentele pe care el i

le-a comandat lui „M.”.

Cu această ocazie, „B.”

i-a propus și inculpatul A.., prieten bun cu el de altfel, să meargă la Onești,

pentru a vedea echipamentele, însă inculpatul A.C. a refuzat să-l însoțească.

La data de 05

decembrie 2005, „M.” l-a contactat telefonic pe inculpatul C.V., căruia i-a

spus că lucrează la fabricarea dispozitivelor solicitate, dar colaboratorul

„lui”, adică inculpatul R.B., trebuie să-i aducă „un cap” pentru a finaliza

lucrarea comandată.

S-a reținut că, inculpatul

R.B. cunoștea exact (încă dinaintea plecării în București), că trebuie să aducă

echipamente pentru fraudarea bancomatelor și că, în ziua următoare, era

stabilit să se deplaseze cu inculpatul B.C. în Italia, pentru a folosi

dispozitivele achiziționate la fraudarea bancomatelor în Italia, împreună cu inculpatul

C.M. zis „A.”, banii astfel obținuți fiind împărțiți cu inculpatul C.V., zis „B.”.

În scopul deplasării

în Italia, inculpatul C.V. le făcuse celor doi coinculpați rezervări la T. și

chiar le procurase bilete.

Inculpatul C.V. a

încercat să-l racoleze, încă de la început, pe inculpatul A.C., pentru a-l

convinge să meargă împreună cu inculpatul B.C. și R.B. în Italia, acest aspect

rezultând din declarațiile inculpatul A.C., dar și din discuțiile purtate de inculpatul

C.V. cu acesta, în ziua de 07 noiembrie 2005.

S-a reținut că în

ziua de 08 noiembrie 2005, C.V. zis „B.” a purtat mai multe discuții telefonice

cu „M.”, ocazie cu care s-a asigurat că echipamentele pe care le-a comandat

sunt gata, se află în stare de funcționare și a hotărât ca, pentru aducerea lor

din capitală să se ocupe inculpatul B.C. și R.B., pe care i-a trimis la

București, cu autoturismul său.

În vederea

achiziționării dispozitivelor, inculpatul C.V. le-a remis celor doi coinculpați

suma de 4.000 euro, spunându-le să aibă grijă pe drum cum conduc, pentru a nu

fi opriți de organele de poliție și să probeze echipamentele cumpărate, pentru

a se convinge că funcționează și pot fi utilizate în scopul pentru care au fost

achiziționate, respectiv al fraudării bancomatelor.

S-a mai reținut că

inculpatul C.V. i-a comunicat vânzătorului de echipamente faptul că i-a trimis

pe „băieți” la București, și a stabilit cu acesta locul de întâlnire în

București,, respectiv la restaurantul M.D. amplasat la intrarea în oraș.

De asemenea, în ziua

de 09 noiembrie 2005, inculpatul C.V., i-a contactat telefonic, de mai multe

ori, pe cei doi inculpați, B.C. și R.B., pentru a se asigura că totul este în

regulă, și că au cumpărat „marfă” de calitate.

După ce inculpații R.B.

și B.C. au achiziționat echipamentele și le-au probat, l-au asigurat pe inculpatul

C.V. că au cumpărat echipamente performante și că se întorc spre Bacău, cei

trei stabilind să se întâlnească la Stația P., situată în fața S.U. Bacău,

pentru a-i arăta acestuia din urmă „marfa” cumpărată. De asemenea, „B.” le-a

atras atenția celor doi coinculpați să aibă grijă cum conduc autoturismul,

pentru a nu fi opriți de organele de poliție în trafic, respectiv să nu fie

surprinși de radar.

S-a reținut că în

aceeași zi, 09 noiembrie 2005, „B.” i-a cerut inculpatul R.B. să aducă de la

Onești „motanul”, și să meargă la locuința fratelui său, învinuitul C.M.,

pentru a lua și o „pisicuță”, deoarece sunt toți pregătiți și trebuie să se

întâlnească pentru a preda echipamentele unui transportator, ce le va duce în

Italia, la „A.”

Inculpatul C.V. l-a

contactat telefonic pe fratele său, învinuitul C.M., în Italia, căruia i-a spus

să vorbească acasă pentru ca soția sa să-i dea „mâța aia mică” lui Bogdan.

Pentru trimiterea

echipamentelor la fratele său, învinuitul C.M., inculpatul C.V. zis „B.” l-a

contactat pe martorul B.G., pe care îl cunoștea de mai mult timp, căruia i-a

spus că trebuie să-i dea ceva, fapt pentru care cei doi  și-au dat întâlnire pe

strada Ardealului, în jurul orei 21

58

.

În același scop, la

data de 09 decembrie 2005, inculpatul C.V. a purtat din greșeală, cu o altă

persoană decât martorul B.G., o discuție în care făcea referire la

echipamentele achiziționate de inculpatul R.B. și B.C.

După prinderea în

flagrant a inculpaților, aceștia au avut atitudini procesuale diferite.

În timp ce inculpatul

C.V. zis „B.”, liderului grupului infracțional nu a recunoscut faptele, arătând

că nu le-a comis, inculpatul R.B. a avut o atitudine sinceră, declarând că a

fost de acord, la propunerea inculpatul C.V., să meargă la București, pentru

achiziționarea echipamentelor împreună cu inculpatul B.C., că a cunoscut scopul

deplasării și că dispozitivele cumpărate erau destinate fraudării bancomatelor

în străinătate, activitate infracțională la care trebuia să ia parte toți

inculpații, odată ce ajungeau în Italia. Inculpatul R.B. recunoaște că „B.”

le-a plătit, atât lui, cât și inculpatul B.C., la Agenția T. Bacău,

contravaloarea călătoriei până în Italia, respectiv 650 euro, dar a fost și

persoana care a suportat toate cheltuielile ocazionate de deplasarea la

București și achiziționarea echipamentelor, pentru care au plătit 4.000 euro.

De asemenea, inculpatul

R.B. a arătat că inculpatul C.V. trebuia să mai rămână în țară, până la data de

11 noiembrie 2005, deoarece „M.” urma să-i aducă în contul sumei achitate deja,

două „capuri”, componente electronice ale echipamentelor, ce nu i-au fost

predate, motivat de faptul că nu erau terminate.

S-a reținut că și inculpatul

C.V. intenționa să se alăture grupării, care comitea deja infracțiuni de genul

celor descrise, în Italia, scop în care a păstrat legătura permanent cu membrii

grupării, conduși de învinuitul C.M. zis „A.”.

S-a mai reținut că,

deși inculpatul C.V. nu recunoaște faptele ce i se rețin în sarcină,

probatoriul administrat conduce la concluzia că acesta a inițiat constituirea

grupării infracționale din care fac parte C.M., R.B., B.C. și A.C., pe care a

finanțat-o, a stabilit regulile de acționare, precum și ierarhia în cadrul

grupului, repartizarea rolurilor pentru fiecare membru, fiind persoana de care

ascultau necondiționat persoanele implicate.

S-a stabilit, că după

stricta organizare a grupului susmenționat, acesta trebuia să acționeze pentru

o perioadă mai lungă de timp, în scopul fraudării bancomatelor și falsificării

instrumentelor de plată electronice în vederea obținerii ilicite de venituri

materiale.

Din datele existente

in dosarul cauzei rezultă în mod cert, faptul că inculpatul C.V. zis „B.” este

liderul unui grup infracțional organizat si specializat in operațiuni

financiare frauduloase, care, achiziționează si utilizează instrumente de plata

electronica falsificate, in vederea realizării unor importante sume de bani, grupare

infracțională din care fac parte mai multe persoane intre care si inculpații

C.M., R.B., B.C. si A.C.

Din probele administrate

in cauza, s-a constatat ca fiecare dintre inculpații menționați,

îndeplineau anumite atribuții care se completau intre ele, realizându-se

astfel finalitatea infracțională, respectiv, obținerea unor

considerabile beneficii materiale.

Se observa ca inculpații

la care s-a făcut referire,au înțeles sa-si alăture eforturile, existând un

consens neechivoc a acestora, de a se reuni pentru săvârșirea mai multor infracțiuni.

În vederea realizării scopului infracțional comun, inculpații au acționat

potrivit unui plan, s-au supus unei discipline interne cu anumite reguli

privind ierarhia si rolurile fiecăruia dintre ei.

In cursul verii 2005,

inculpatul C.V. a luat hotărârea de a achiziționa echipamente electronice

folosite la fraudarea ATM-urilor și cardurilor bancare pentru a le utiliza împreuna

cu alte persoane din grupul infracțional, in străinătate la săvârșirea infracțiunilor

in legătura cu emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica, activitate

ilicita generatoare de importante venituri materiale.

Pentru obținerea

rezultatului infracțiunii, inculpatul C.V. la începutul lunii noiembrie

2005, i-a contactat pe inculpați pe care ii cunoștea dinainte, în

care avea încredere si asupra cărora avea influenta, cu care să inițieze

un grup, în vederea achiziționării de echipamente, destinate fraudării

bancomatelor si falsificării cardurilor bancare.

Aflați în

derularea activităților infracționale, la data de 9 noiembrie 2005,

in jurul orelor 21.00, inculpații C.V. si R.B. au fost surprinși în

flagrant de către organele de politie pe str. Ardealului din mun. Bacau, în

timp ce încercau sa plaseze martorului B.S.G. o sacoșa ce conținea

mai multe dispozitive electronice, destinate fraudării si falsificării

cardurilor bancare, ce urma sa ajungă in Italia la inculpatul C.M. prin

intermediul martorului sus menționat.

În momentul

surprinderii în flagrant, se mai aflau în același loc, în autoturismele

conduse de inculpați și martorii N.M. si C.M., rude a inculpaților.

Echipamentele

electronice găsite asupra inculpaților C.V. si R.B. au fost trimise spre

analizare, organului abilitat, I.T.A. București.

În urma analizării

tehnice a echipamentelor electronice trimise, prin raportul de constatare tehnico-științifica

întocmit în cauză, s-a stabilit ca dispozitivele găsite asupra inculpaților

constituie componente destinata fraudării cardurilor bancare bancomatelor.

S-a reținut, de

asemenea, că datele din dosar rezulta faptul ca echipamentele găsite in posesia

inculpaților C.V. și R.B. in momentul surprinderii acestora de către

organele de politie, au fost procurate din București prin cumpărare de la

„M.” persoana încă neidentificată, care se ocupa cu comercializarea dispozitivelor

electronice destinate fraudării bancomatelor.

Inculpatul C.V. a

luat legătura telefonic în mai multe rânduri cu „M.” pentru a „tranzacționa”

cumpărarea echipamentelor de la acesta, și pentru a se asigura ca sunt pregătite

și funcționale. Pentru a se proteja, i-a trimis pe inculpații R.B. și

B.C. la București pentru a cumpăra de la „M.” produsele electronice contra

sumei de 4000 de euro pe care C.V. le-a remis-o celor 2 inculpați la

plecarea din Bacău.

Astfel, în ziua de 9

noiembrie 2005, R.B. împreuna cu B.C., s-au deplasat la București cu un

autoturism condus de cel din urma, unde s-au întâlnit cu „M. „la un restaurant

M.D. situat la margine capitalei, după care toate cele 3 persoane s-au deplasat

la locuința lui „M.” de unde au ridicat echipamentele electronice.

În drumul de întoarcere

spre Bacău, în urma unei convorbiri telefonice purtate, R.B. și B.C. l-au

asigurat pe C.V. ca au cumpărat echipamentele potrivite urmând ca acestea sa

fie remise celui din urma în aceeași la zi Stația P. situata in fata

Spitalului de Urgenta Bacău. De asemenea, C.V. le-a cerut celor 2 inculpați

sa conducă prudent, astfel încât, sa nu fie opriți de echipajele politiei

rutiere.

În aceeași zi, 9

noiembrie 2005, C.V., i-a cerut inculpatul R.B. sa aducă de la Onești alte

dispozitive electronice („motanul”) si sa meargă si la locuința fratelui

sau, inculpatul C.M. pentru a lua si o „pisicuța, bunuri care urmau sa fie

livrate in Italia alături de echipamentele cumpărate de la „M.” prin

intermediul unui transportator.

În vederea „exploatării”

în străinătate a echipamentelor electronice procurate prin mijloacele descrise,C.V.

l-a contactat pe martorul B.G. pe care îl cunoștea de mai mult timp, căruia

i-a cerut sa transporte un pachet spre Italia, fără a-i comunica martorului conținutul

pachetului.

În momentul întâlnirii

cu B.G. pe str. Ardealului din Bacău, inculpatul C.V. și R.B. au fost surprinși

în flagrant de polițiștii din cadrul B.C.C.O. Bacău in împrejurările arătate

mai devreme.

Întrucât

echipamentele destinate fraudării bancomatelor achiziționate de inculpatul

C.V. prin intermediul lui R.B. si B.C., nu au mai ajuns in Italia datorita intervenției

organelor judiciare, inculpatul C.M., l-a apelat telefonic pe inculpatul A.C. căruia

i-a cerut sa-i aducă alte dispozitive, care erau absolut necesare pentru

continuarea activității infracționale.

Astfel, in ziua de 31

ianuarie 2006, in urma unei convorbiri telefonice purtate intre inculpatul C.M.

si inculpatul A.C., acesta din urma l-a informat C.M. ca pe data de 3 ianuarie 2006

ii va aduce in Italia 2 „guri” („mui”) de bancomat.

La data de 2 ianuarie

2006 C.M. îl contactează pe A.C. atât telefonic cat si prin intermediul

SMS-urilor, dându-i astfel îndrumări precise referitoare la modul de procurare

a echipamentelor ce urmau sa fie transportate de acesta in Italia.

Imediat ce a primit

toate detaliile necesare procurării echipamentelor, inculpatul A.C. la apelat

telefonic pe inculpatul A.G. pentru a stabili locul unde acesta din urma,

trebuia sa-i predea „pisicuța”.

După stabilirea

locului si a modalității de întâlnire, la data de 2 ianuarie 2006, inculpatul

A.C., a primit de la fratele inculpatul A.G. o „pisicuța” pe care a deținut-o

pana la data de 5.01,2006, când a fost surprins in flagrant de organele de

politie.

La data de 5 ianuarie

2006 in jurul orei 11.00, inculpatul A.C. a fost surprins in flagrant pe raza

municipiului Bacău, având asupra sa dispozitive utilizate in fraudarea

bancomatelor. In momentul surprinderii de către organele judiciare, s-au găsit

asupra inculpatul A.C., următoare dispozitive electronice: un dispozitiv

artizanal tip „gura de bancomat” care prezintă o fanta dreptunghiulara, un card

de memorie de tip memory stick „PRO DUO SONY” având capacitatea 512 Mb, seria

MSX MS 125 C 468 HIA,un cablu de transfer al datelor si 2 tuburi tip spray cu

vopsea marca Multona.

Pentru stabilirea

naturii si destinației bunurilor sus menționate, in cursul urmăririi

penale, s-a solicitat din nou sprijinul I.T.A. București.

În urma analizei

echipamentelor, la data de 10 ianuarie 2006, s-a întocmit un raport de

constatare tehnico-științifica care a concluzionat faptul ca „gura de bancomat”

împreuna cu celelalte dispozitive găsite asupra inculpatului, pot fi folosite

la fraudarea sistemelor de plata electronica.

În ziua de 11 ianuarie

2006, pe raza municipiului Bacău, inculpatul A.G., persoana care i-a procurat inculpatul

A.C. echipamentele prezentate mai sus, a fost surprins având asupra sa o lista

conținând mai multe șiruri cifrice, identificate ulterior ca fiind serii

ale unor carduri bancare. În urma citirii datelor existente in telefonul mobil

al inculpatului A.G. la rubrica mesaje expediate s-au găsit mai multe mesaje

text trimise unei persoane „P.” din Italia. S-a observat ca mesajele expediate conțin,

de asemenea, șiruri cifrice, identificate ca fiind serii ale unor carduri

bancare.

Asupra inculpatul A.G.

s-au mai găsit si nu număr de 5 carduri bancare. Potrivit constatărilor tehnico-științifice

efectuate in cursul urmăririi penale, s-a descoperit faptul ca inculpatul a

modificat datele originale de pe un card emis de R.B. imprimând datele altui

card, iar datele originale au fost transferate pe un TOP-up.

Instanța de fond a

reținut din probele administrate in cauza, că inculpatul A.G., după ce obținea

datele de identificare ale unor carduri bancare, trimitea seriile acestora, in

vederea falsificării instrumentelor de plata electronice, unei persoane neidentificate

„P.” din Italia.

În tot cursul

procesului penal inculpatul C.V. a adoptat o atitudine de nerecunoaștere a

faptelor pentru care este acuzat, susținând ca nu a avut nici o înțelegere

cu inculpații R.B., B.C., A.C. si C.M., in sensul derulării unor activități

ilegale de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronică si nici nu a inițiat vreo grupare infracționala cu aceștia.

Referitor la

inculpatul C.M., s-a reținut că acesta a fost judecat in lipsa, întrucât s-a

sustras de la urmărirea penala fiind plecat in Italia, conducându-si apărarea

prin apărătorul ales.

Inculpatul a invocat nevinovăția

sa fata de ambele infracțiuni reținute in sarcina sa.

În ceea ce privește

instigarea la infracțiunea de deținere de echipamente în vederea

falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 raportat la

art. 25 din Legea nr. 365/2002 pentru care este acuzat inculpatul C.M., inculpatul

a susținut ca aceasta fapta nu a fost săvârșită de el.

Inculpatul a arătat că

în speță nu sunt îndeplinite condițiile de existenta a instigării, întrucât

inculpatul C.M. nu a efectuat anterior activități de determinare față de inculpatul

A.C., in sensul de a inocula in conștiința acestuia hotărârea de a săvârși

infracțiunea prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002.

Inculpatul C.M. a

susținut că instigatul A.C. a luat anterior hotărârea de a săvârși fapta, iar

activitatea sa infracțională nu s-a datorat manoperelor de determinare înfăptuite

de inculpatul C.M.

Instanța de fond,

in urma analizei materialului de urmărire penala administrat in ambele faze

procesuale, a reținut că participația penala sub forma instigării a inculpatul

C.M. este dovedita cu certitudine.

S-a reținut că faptele

inculpatului C.M. întrunesc elementele constitutive ale instigării la

infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării

instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 raportat la art. 25

din Legea nr. 365/2002 si asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute

art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.

În cauză au formulat

apel în termen legal toți inculpații.

Inculpatul C.M. a

solicitat prin motivele de apel depuse în scris, să se constate că a fost

lipsit de dreptul de a lua cunoștință de acuzațiile ce i-au fost aduse și că nu

i s-a prezentat materialul de urmărire penală, că începerea urmăririi penale

s-a făcut nelegal, procurorul neputând face aplicarea art. 238 C. proc. pen.,

că, neregularitatea invocată a fost pusă în discuția instanței încă de la data

formulării cererii de reunire a cauzei cu dosarul nr. 656/110/2007 al Tribunalului

Bacău.

Inculpatul C.M. a mai

învederat că a fost lipsit de apărare în condițiile în care nu a fost citat,

reținându-se că s-a sustras urmăririi penale.

A mai solicitat să se

constate că A.C. a luat hotărârea de a săvârși fapta anterior convorbirii

telefonice din 02 ianuarie 2006, întrucât acesta a mai participat la acțiuni

similare, iar presupusul instigat nu confirmă acțiunea de determinare.

A solicitat, de

asemenea, să se constate că nu a acționat coordonat alături de ceilalți

inculpați și nu a avut preocupări constante de natură infracțională și că nu se

face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C.

pen.

Prin decizia penală nr.

65 din 8 iunie 010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze

minori și familie, s-au respins apelurile declarate de apelanții-inculpați A.G.,

B.C.P., A.C. și C.M., împotriva sentinței penale nr. 24/ D din 28 ianuarie 2010,

pronunțată în dosarul nr. 6131.2/110/2008 al Tribunalului Bacău, ca nefondate.

S-au admis apelurile

formulate de apelanții-inculpați C.V. și R.B., împotriva aceleiași sentințe penale.

S-a desființat

sentința penală apelată numai cu privire la acești apelanți și s-a trimis cauza

pentru rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Bacău.

S-au menținut actele

procedurale efectuate în cauză până la data de 19 noiembrie 2009, inclusiv.

Pentru a decide

astfel, instanța de prim control judiciar a reținut, în esență, următoarele:

În ceea ce privește

apelul declarat de inculpatul R.B. s-a constatat că acesta a fost încarcerat în

Olanda la data de 03 octombrie 2009, pentru comiterea infracțiunii de furt.

Aflându-se în stare

de deținere, acesta nu a putut fi prezent la dezbateri în fața Tribunalului

Bacău, deși participarea sa la proces era obligatorie potrivit art. 314 C.

proc. pen.

De altfel, la prima

instanță s-a pus în discuție verificarea locului în care se află inculpatul,

inclusiv în stare de privare de libertate în afara țării, din perspectiva

nerespectării obligațiilor care însoțesc măsura preventivă a obligării nu a

părăsi țara, demers ce nu a mai fost urmat de măsuri concrete.

În acest condiții în

care prezența inculpatului în fața primei instanțe de judecată era obligatorie

fiindcă R.B. era arestat în Olanda, Curtea de Apel constată că neregularitatea

procedurală incidentă în cauză este sancționată cu nulitatea absolută, potrivit

art. 197 alin. (2) C. proc. pen., nulitate ce nu poate fi acoperită în nici un

alt fel, decât prin refacerea hotărârii judecătorești apelate, de către

Tribunalul Bacău, sens în care s-a dispus admiterea apelului acestuia în baza art.

379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., cu consecința trimiterii spre rejudecare la

aceeași instanță.

În ceea ce privește

apelul declarat de inculpatul C.V., instanța a constatat că dispozițiile legale

care reclamă asistarea sa de către un apărător nu au fost respectate la Tribunalul Bacău.

S-a considerat, din

perspectiva asigurării dreptului la apărare, indiferent de atitudinea și

comportamentul avocaților sau al inculpaților, că instanța de fond era obligată

să ia toate măsurile ca dosarul să fie judecat în condiții de legalitate, iar în

caz de imposibilitate, să amâne cauza până la momentul în care sunt respectate

toate garanțiile legale.

Situația generată de

atitudinea avocatului ales al inculpatului, și de avocatul substituient, prin

neasigurarea asistenței juridice apelantului, nu pot prejudicia interesele sale

legale ale părții în cazul soluționării unui proces penal.

Pentru C.V. asistența

juridică este obligatorie, lipsa ei echivalând cu întocmirea unui act

procedural nelegal, sancționat cu nulitatea absolută, tot în condițiile art. 197

alin. (2) C. proc. pen.

S-a apreciat că se

impune refacerea hotărârii judecătorești de către instanța competentă,

Tribunalul Bacău, care va fi reinvestită prin aplicarea dispozițiilor art. 379 pct.

2 lit. b) C. proc. pen.

În ceea ce privește

apelul declarat de inculpatul B.C.P. prin care solicită constatarea

nevinovăției sale, s-a reținut că probele administrate în cauză dovedesc

comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.

S-a reținut că apărarea

inculpatului este contrazisă de declarațiile inițiale ale coinculpatului R.B.,

precum și de conținutul convorbirilor telefonice, că, deși și-a modificat

declarațiile în mod corect s-a apreciat că acesta nu a oferit o explicație

plauzibilă asupra modalității prin care ar fi fost influențat de procuror să

recunoască și implicarea inculpatului B.C. în activitatea infracțională. S-a

mai reținut că declarațiile inițiale ale inculpatului se coroborează cu

interceptările telefonice dintre toate persoanele implicate în tranzacție și

transport, până la data flagrantului.

S-a mai reținut că

din convorbiri rezultă caracterul de asociere infracțională a grupării condusă

de C.V. din care făceau parte R.B., B.C.P. și, din afara țării, C.M., la care a

aderat ulterior și inculpatul A.C. Pe componenta coordonată de C.M. s-au mai

evidențiat și alte persoane ce acționau în Italia, toți având nevoie pentru

asigurarea finalizării activității de fraudare, de echipamentele achiziționate

de C.V. și, ulterior, de A.C.

Instanța de apel a

mai reținut că pluralitatea de infractori incidentă în cauză nu este una

ocazională, ci dimpotrivă din probe, inclusiv depozițiile martorilor cu

identitate protejată, rezultă că ocupația ilicită în domeniul fraudării

bancomatelor nu era nouă pentru frații C., activitatea desfășurându-se atât în

Marea Britanie, cât și la Hong Kong.

În ceea ce privește

apelurile declarate de inculpații C.M. și A.C., s-a reținut că drepturile

procedurale ale primului dintre ei au fost respectate în cursul urmăririi

penale, prin verificarea deplasărilor acestuia în afara țării constatându-se că

a ieșit la data de 26 octombrie 2005. În condițiile în care și din convorbirile

telefonice reieșea că se află în Italia, aspect confirmat de cercetările

efectuate în lunile noiembrie – decembrie 2005, a invoca o vătămare procesuală

sub acest aspect echivalează cu un abuz procesual.

În orice caz, o

eventuală vătămare procesuală a acestuia, s-a acoperit prin invocarea sa

tardivă, aspect corect evidențiat și de prima instanță.

În raport de modul în

care s-a început urmărirea penală față de acesta, la dosar se află ordonanța

din 12 ianuarie 2006 prin care s-au extins cercetările și față de C.V., act

procesual ce poate fi efectuat numai de către organul judiciar competent, în

cazul de față, procurorul.

Din declarațiile

inițiale ale inculpatului A. rezultă că, anterior, în mai multe rânduri a

refuzat în cursul lunii noiembrie 2005 o colaborare cu C.M., pentru ca la

sfârșitul lui decembrie 2005 și începutul lunii ianuarie 2006 să accepte

achiziționarea gurilor de bancomat de la inculpatul A.G. și să le transporte în

Italia lui „A.”, tot la îndemnul acestuia. Din nou, aspectele arătate se

coroborează perfect cu conținutul convorbirilor telefonice.

Totodată, reiese că A.C.

a fost anterior la Hong Kong cu C.V., C.E. și alte persoane în același scop

arătat mai sus, fiind pe deplin conștient, și la data faptelor, de aderarea sa

la o grupare infracțională care avea nevoie de gurile de bancomat în Italia, cu

tot cu cablu de transmisie achiziționat din București, la aceleași indicații

ale lui C.M.

Chiar dacă în cursul

judecății A.C. revine asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală,

modificările privesc doar aspectul cunoașterii obiectelor ce trebuiau duse lui C.M.,

în nici un caz împrejurarea că nu acesta din urmă a comandat gurile de bancomat

sau cablul de transmisie.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs inculpații invocând, în esență, aceleași critici ca

în apel.

Recurentul inculpat C.M.

a criticat decizia atacată prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 2, 12, 18 și 14 C. proc. pen.

A invocat faptul că

nu au fost respectare dispozițiile legale referitoare la sesizarea instanței,

arătând în acest sens că nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, că

nu a fost citat în vederea îndeplinirii acestui act procedural, deși se

cunoștea că nu se află în țară.

În raport de cele

susținute, a apreciat că rechizitoriul este lovit de nulitate absolută,

potrivit dispozițiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen., operând nelegala

sesizare a instanței.

În motivarea cazului de

casare prevăzut de art. 385

9

pct. 12 C. proc. pen., recurentul

inculpat a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii pentru care a fost condamnat.

A susținut, de

asemenea, că s-a comis o gravă eroare de fapt care a atras condamnarea sa,

fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C.

proc. pen.

În acest sens, a

susținut că în raport de noile probe administrate, după casarea cu trimitere a

cauzei, a rezultat că instigatorul a deținut echipamentele, astfel că

infracțiunea nu a fost săvârșită de el, solicitând achitarea sa conform dispozițiilor

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, a

solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, atât sub aspectul cuantumului

cât și al modalității de executare.

A solicitat admiterea

recursului său, casarea deciziei atacate și pronunțarea unor hotărâri legale și

temeinice care să dea eficiență criticilor formulate.

Recursul este

nefondat.

Examinând hotărârea

recurată, actele și lucrările dosarului prin prisma tuturor motivelor de recurs

formulate de inculpatul C.M., dar și din oficiu cauza, conform dispozițiilor art.

385

9

alin. (2) și (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că nu se

verifică incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

alin.

(1) pct. 2, 12, 18 și 14 C. proc. pen., invocate de acesta.

La termenul din data

de 24 mai 2011 s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce îl privește pe

recurentul inculpat C.M., așa încât, Înalta Curte, investită doar cu

soluționarea recursului declarat de acest inculpat, va examina cauza prin

prisma criticilor formulate de acesta

Astfel, referitor la

critica vizând nelegala sesizare a instanței de judecată, critică circumscrisă

motivelor învederate de inculpat, Înalta Curte constată că aceasta este

nefondată.

Este adevărat că

inculpatul C.M. nu s-a aflat în țară la data prezentării materialului de

urmărire penală, însă în cauză s-au efectuat toate demersurile pentru aducerea

acestuia la organul de urmărire penală în vederea îndeplinirii acestui act

procedural.

Aceste demersuri au

fost materializate prin întocmirea unui proces verbal care atesta

imposibilitatea de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatului C.M.

precum și mențiunile conform cărora citația emisă în acest scop a fost primită

de către soția sa care a arătat că inculpatul este plecat din țară.

Pe de altă parte,

nici critica vizând inexistența actului de procedură prin care s-a început

urmărirea penală împotriva inculpatului C.M., nu este întemeiată.

Nerespectarea

dispozițiilor art. 228 C. proc. pen., referitoare la obligativitatea întocmirii

rezoluției de începere a urmăririi penale, atrage sancțiunea nulității

relative, excepție care trebuia invocată, în cursul efectuării actului atunci când

partea era prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura legal

îndeplinită, dacă partea a lipsit la efectuarea actului.

În cauză excepția

nulității menționate a fost invocată de prima instanță și nu de inculpat la

momentul prevăzut de lege, astfel că aceasta s-a acoperit, și nu se impunea

restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului pretins vătămător.

În contextul

menționat, din actele și lucrările dosarului, rezultă că în cursul urmăririi

penale procurorul nu a emis o rezoluție de începere a urmăririi penale față de

inculpatul C.M.

Cu toate acestea însă,

ordonanța de extindere a cercetărilor față de acesta complinește lipsa

rezoluției de începere a urmăririi penale prevăzută de art. 228 C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor

art. 238 C. proc. pen., organul de cercetare penală, dacă constată fapte noi în

sarcina învinuitului sau inculpatului, ori împrejurări noi care pot duce la

schimbarea încadrării juridice a faptei pentru s-a dispus începerea urmăririi

penale ori s-a pus în mișcare acțiunea penală sate date cu privire la

participarea și a unei alte persoane la săvârșirea acelei fapte, este obligat

să facă propuneri procurorului pentru extinderea cercetărilor penale sau

schimbarea încadrării juridice.

În consonanță, cu

dispozițiile art. 228 și art. 238 C. proc. pen., în mod corect s-a apreciat că

ordonanța de extindere a cercetărilor față de inculpatul C.M. complinește lipsa

rezoluției de începere a urmăririi penale având un efect echivalent, întrucât

începerea urmăririi penale poate avea loc și „in rem” ori de câte ori organele

competente au date în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni.

Astfel,

neregularitatea procesuală invocată nu a produs nici o vătămare asupra

drepturilor și garanțiilor procesuale ale inculpatului C.M.

Pentru considerentele

arătate, Înalta Curte constată că, în speță, cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 2 C. proc. pen., invocat de inculpat este incident în cauză.

În ceea ce privește

motivul de recurs formulat de inculpatul C.M. prin care acesta a solicitat să

se constate nevinovăția sa, Înalta Curte reține, în acord cu prima instanță și

cu instanța de prim control judiciar, că probele administrate în cauză

dovedesc, dincolo de orice îndoială, săvârșirea infracțiunilor pentru care

acesta a fost condamnat.

Astfel, în ceea ce privește

instigarea la infracțiunea de deținere de echipamente în vederea

falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 raportat la

art. 25 din Legea nr. 365/2002, pentru care este acuzat inculpatul C.M.,

inculpatul a susținut că această faptă nu a fost săvârșită de el.

Inculpatul C.M. a mai

susținut că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile de existenta a

instigării, întrucât nu a efectuat anterior activități de determinare față de

inculpatul A.C., în sensul de a inocula în conștiința acestuia hotărârea de a

săvârși infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002.

De asemenea,

inculpatul C.M. a susținut că instigatul A.C. a fost cel care a luat anterior hotărârea

de a săvârși fapta, iar activitatea sa infracțională nu s-a datorat manoperelor

de determinare înfăptuite de acesta (de inculpatul C.M.).

Analizând materialul

de urmărire penală, precum și cel administrat în ambele faze procesuale, se

constată că instanța a reținut în mod just participația penală sub forma instigării

a inculpatului C.M., aceasta fiind inadmisibilă.

Este de observat că, pentru

existenta instigării, ca forma de participație penală, este necesar ca

instigatorul să efectueze activități de determinare față de instigat, în urma cărora

acesta a luat hotărârea de a săvârși o infracțiune.

Din analiza conținutului

procesului verbal de redare în formă scrisă, sumativă, a convorbirii telefonice

derulată la data de 2 ianuarie 2006 între C.M. si A.C., rezultă că inculpatul C.M.

a efectuat activități de determinare față de A.C. în sensul că i-a dat

îndrumări precise cu privire la acțiunile care urmau a fi înfăptuite de către

instigat. Aceste acțiuni constituie elementul material al infracțiunii

pentru care a fost instigat, respectiv procurarea echipamentelor de la inculpatul

A.G.

Cât privește critica

formulată de inculpatul C.M. referitoare la săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., vizând greșita interpretare a probelor

administrate în cauză care nu dovedesc apartenența sa la gruparea infracțională

condusă de inculpatul C.V., fratele său, Înalta Curte constată și reține

următoarele:

Susținerile

inculpatului concretizate în apărări au fost contrazise, în contextul probator

administrat în cauză, de conținutul declarației inculpatului A.C. dată

în cursul urmăririi penale, la data de 5 ianuarie 2006 și de declarații