Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2315/2012

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2315/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 24/ D din 28 ianuarie 2010 pronunțată în dosarul nr. 6131/110/2008 al Tribunalului Bacău, s-a dispus: I. Condamnarea inculpatului C.V. zis B., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare. - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultantă de 3 ani. Pedeapsă de executat: 3 ani închisoare S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile si pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reținerii si arestării preventive de la data de 9 noiembrie 2005 pana la data de 13 decembrie 2006. II. Condamnarea inculpatului R.B., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare. - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare. Pedeapsă de executat: 3 ani închisoare S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reținerii si arestării preventive de la data de 9 noiembrie 2005 pana la data de 13 decembrie 2006. III. Condamnarea inculpatului B., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare. - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare.

Pedeapsă de executat: 3 ani închisoare S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reținerii si arestării preventive de la data de 9 noiembrie 2005 pana la data de 13 decembrie 2006. IV. Condamnarea inculpatului A.C., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare. - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare. Pedeapsă de executat: 3 ani închisoare S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reținerii si arestării preventive de la data de 5 ianuarie 2006 pana la data de 13 decembrie 2006. V. Condamnarea inculpatului C.M. zis A., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - instigare la infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 C. pen., raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare. Pedeapsă de executat: 3 ani închisoare S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. VI. Condamnarea inculpatului A.G., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare. - deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare. Pedeapsă de executat: 3 ani închisoare S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere aplicate celor 6 inculpați În baza art. 86 2 C. pen., s-a fixat termen de încercare, pentru fiecare inculpat de câte 6 ani. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea speciala a următoarelor bunuri a căror deținere este interzisa de lege, aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău: - aparat video digital tip Walkman marca Sony.

- un dispozitiv electronic ce poarta inscripția: MSR 20 63 HL prevăzut cu card de alimentare si cablu transfer de date. - o cutie de carton conținând un dispozitiv electronic tip Mini 123-SC si un mini CD ce prezintă următoarele inscripții: disk NO,disk 5196, rev. C,model NO:MINI 123-SC. - 2 dispozitive electronice ce poarta mențiunea „Swann wireless pencon receiver” - un pix prevăzut cu camera video fără fir, inscripționat ALM 2002. - 2 serii a cate 5 baterii tip GPA 76 de 1,5 Volti. - o cutie de carton de culoare alba conținând o baterie dreptunghiulara de 9 volți si cablul aferent acestei baterii. - un dispozitiv tubular metalic conținând o baterie tubulara. - un dispozitiv confecționat artizanal din plastic si metal, prevăzut cu o fanta de dimensiunea uni card.

- un dispozitiv din material casant provenind de la un bancomat cu o componenta ce pare a fi confecționată artizanal având o fanta de dimensiunea uni card. - 3 cabluri tip adaptor USB de culoare verde,albastru si maro. - un cablu prevăzut cu capăt cu mufa seriala de culoare neagra. - un adaptor USB de culoare neagră fără fir. - un cablu de culoare albastra, prevăzut la un capăt cu o mufa seriala de culoare neagra. - un cablu audio-video cu mufa de culoare roșie/galbena - 2 cabluri transferdate, ce poarta inscripția Z 510.Z 710. - o baterie circulara plata Panasonic. - o punguța de plastic ce conține 17 dispozitive tip întrerupător. - sursa de alimentare cu 2 mufe tip papuc. - manual de utilizare in limba engleza pentru convectoare USB serial.

- un dispozitiv artizanal tip „gura de bancomat” care prezinta o fanta dreptunghiulara. - un card de memorie de tip memory stick „PRO DUO SONY” având capacitatea 512 Mb, seria MSX MS 125 C 468 HIA. - un cablu de transfer al datelor - 2 tuburi tip spray cu vopsea marca Multona S-a constatat încetata de drept măsura preventiva a obligării de a nu părăsi tara, luata de fata de inculpatul A.G. în cursul fazei de urmărire penală. S-a constatat ca fata de inculpații C.V., R.B., B.C., A.C., s-a înlocuit în cursul judecății, măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, măsura care se va menține pana la soluționarea definitiva a cauzei, dacă nu intervine revocarea acesteia. S-a constatat ca inculpații au avut apărători aleși.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat să plătească statului câte 500 lei cheltuieli judiciare. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut, în esență, următoarele: La data de 09 noiembrie 2005, în jurul orei 21 00 , pe raza mun. Bacău, au fost surprinși în flagrant de către polițiști din cadrul B.C.C.O. Bacău, inculpatul C.V., cunoscut sub numele de „B.” și inculpatul R.B., pe str. Ardealului, în timp ce încercau să plaseze martorului B.S.C. o sacoșă ce conținea mai multe dispozitive electronice, destinate fraudării bancomatelor și falsificării cardurilor bancare. Împreună cu inculpatul R.B. și C.V. se mai aflau, în momentul surprinderii în flagrant, în autoturismele Mercedes și BMW, conduse de cei doi inculpați, și martorii N.M.

și C.M., rude cu aceștia. Atât martorii prezenți în momentul realizării flagrantului, cât și inculpatul R.B., au declarat, privitor la obiectele găsite în autoturism, cât și asupra lor, că aparțineau lui C.V. zis „B.”. Conform procesului verbal din data de 09 noiembrie 2005, de la inculpații C.V. și R.B. au fost ridicate următoarele obiecte, cu privire la care existau indicii că ar putea fi folosite la săvârșirea de infracțiuni în domeniul fraudării bancomatelor și falsificării instrumentelor de plată electronice: aparat video digital tip Walkman marca Sony; un dispozitiv electronic ce poartă inscripția: MSR 2063HL prevăzut cu card de alimentare și cablu transfer date; o cutie din carton conținând un dispozitiv electronic tip MINI 123-SC și un mini CD, ce prezintă următoarele inscripții: disk NO, disk 5196, rev.

C model NO: MINI 123-SC; două dispozitive electronice ce poartă următoarele mențiuni: „Swann, wiseless pencon receiver”; un pix prevăzut cu cameră video fără fir, inscripționat ALM 2002; două serii a câte 5 baterii tip GPA 76, de 1,5 volți; o cutie din carton de culoare albă ce conținea o baterie dreptunghiulară de 9 volți și cablu aferent acestei baterii; un dispozitiv tubular metalic conținând o baterie tubulară; un dispozitiv confecționat artizanal din plastic și metal, prevăzut cu o fantă de dimensiunea unui card; un dispozitiv din material casant, provenind de la un bancomat, cu o componentă ce pare a fi confecționată artizanal având o fantă de dimensiunea unui card; trei cabluri tip adaptor USB, de culoare verde, albastru și maro; un cablu prevăzut cu capăt cu mufă serială de culoare neagră; un adaptor USB de culoare neagră, fără fir; un cablu de culoare albastră, prevăzut la un capăt cu o mufă serială de culoare neagră; un cablu audio-video cu mufă de culoare roșie/ galbenă; două cabluri transfer date, ce poartă inscripția Z 510, Z710; o baterie circulară plată Panasonic; o punguță din plastic ce conținea 17 dispozitive electronice tip întrerupător; sursă de alimentare cu două mufe tip papuc; manual de utilizare în limba engleză pentru convectoare USB serial.

Acestea au fost trimise la I.T.A. București în vederea efectuării unei constatări tehnico-științifice, conform rezoluției nr. 15D/P/2004 din data de09 noiembrie 2005. Privitor la componentele electronice menționate, raportul de constatare tehnico-științific din data de 17 noiembrie 2005 a concluzionat următoarele: - analizând aceste dispozitive, atât sistemic, cât și individual, se conturează imaginea unui sistem destinat fraudării bancomatelor. Astfel, cu ajutorul pixului cu cameră video incorporată și cu emițător radio se pot trimite imagini la oricare dintre cele 2 receptoare, pentru semnal audio/video analizate (anexa 1 reperul A). De asemenea, semnalul de tip video complex furnizat de oricare dintre cele 2 receptoare, se poate introduce în echipamentul video/recorder (anexa 7), unde este, fie vizualizat direct, fie înregistrat.

În general o astfel de practică se întâlnește în lumea interlopă, pentru supravegherea tastaturii bancomatelor și identificarea codurilor PIN ale posesorilor de carduri bancare. Toate echipamentele analizate sunt în sare de funcționare. - Dispozitivul MSR 206 (anexa 14) permite citirea/înscrierea datelor pe carduri; - Cititorul portabil, MINI 123 (anexa 5), spre deosebire de MSR 206, permite memorarea internă a datelor de pe cardurile citite, și descărcarea lor ulterioară pe un calculator personal. Datele deținute în memoria acestui cititor sunt prezentate în anexa 20. Acestea reprezintă repetarea de 8 ori a datelor conținute într-un card, care au fost citite cu ajutorul acestui cititor. Ceasul intern al acestui dispozitiv este decalat înainte cu 6 ore și 14 minute față de ora locală.

Echipamentele sunt in stare de funcționare. - Între materialele analizate au mai fost găsite 2 măști de bancomat, una care pare de fabricație industrială, iar a doua, în mod categoric, de construcție artizanală, realizată foarte probabil după modelul primei măști. Toate aceste elemente alcătuiesc tabloul generic al unui sistem destinat fraudării cardurilor bancare. - dispozitivele prezentate la anexa 16 pot fi folosite pentru descărcarea datelor din dispozitivele de citire a cardurilor, constituind o interfață între conectorul serial a cititoarelor de carduri și conectorul USB al unui calculator personal; - Analizând CD-urile prezentate se constată că, în majoritate datele conținute, se referă la transferul de date prin adaptarea unor interfețe între protocoalele USB și respectiv RS 232. În contextul analizat acestea pot fi folosite pentru descărcarea datelor din dispozitivele de citire a cardurilor.

- De asemenea, a mai fost identificat un soft (MINI 1, 2, 3) destinat folosirii cititoarelor de carduri. Toate programele menționate anterior sunt comerciale. - Pe CD-ul inscripționabil a fost identificat un soft destinat fraudării cardurilor bancare (K.) destinat citirii trak-ului 2. Trak-ul 2 al unui card bancar conține date suficiente pentru fraudarea unui cont, dacă se cunoaște codul PIN. - Schița tehnică găsită în sacoșa ridicată din portbagajul autoturismului marca Mecedes, aparținând lui C.V., reprezintă copierea unui montaj văzut și are în componență un microcontroler împreună cu o memorie serială. Aceste scheme pot fi folosite pentru clonare de cartele SIM sau a cartelelor pentru receptoarele digitale satelit.

Se arată că elementele analizate conduc la constituirea imaginii unui scenariu destinat fraudării sistemelor bancare, prin componenta destinată interceptării codului PIN asociat conturilor cardurilor bancare, și a datelor de pe cardurile bancare. În cursul verii anului 2005, inculpatul C.V. zis „B.”, a luat hotărârea de a achiziționa echipamente folosite la fraudarea ATM-urilor și falsificarea cardurilor bancare, pentru a le utiliza, împreună cu alte persoane, în străinătate, la săvârșirea infracțiunilor în legătură cu emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică, activitate ilicită generatoare de importante venituri materiale. De altfel, atât inculpatul C.V. zis „B.”, cât și fratele său, învinuitul C.M.

zis „A.”, împreună cu numeroși membri ai familiilor lor, cât și prieteni, au desfășurat în perioada anilor 2002-2004, activități infracționale, în domeniul fraudării bancomatelor, în Anglia, realizând importante sume de bani, pe care, ulterior, le-au investit în România, achiziționând imobile, mașini, terenuri ș.a. Nici unul dintre frații C., sau membri ai familiilor lor, nu au desfășurat, în ultimii ani, o activitate licită remunerată cu sume mari de bani, care să justifice nivelul ridicat de trai al acestora.

Pentru realizarea scopului anterior menționat, inculpatul C.V., la începutul lunii noiembrie 2005, a contactat mai multe persoane, pe care le cunoștea dinainte, în care avea încredere și asupra cărora avea influență (datorită atât faptului că dispunea de sume mari de bani, dar și poziției pe care o avea printre cunoscuți, fiind unul dintre liderii lumii interlope băcăuane) cu care să se asocieze, în vederea achiziționării de echipamente, destinate fraudării bancomatelor și falsificării cardurilor bancare. Astfel, în ziua de 02 noiembrie 2005, inculpatul C.V., zis „B.” a stabilit legătura cu „M.” persoană neidentificată până la data soluționării cauzei, din București, care se ocupă cu realizarea echipamentelor utilizate la fraudarea bancomatelor, căruia i-a comandat mai multe dispozitive.

Ulterior, inculpatul C.V., pentru a se proteja, a luat legătura cu inculpatul R.B., care îi era apropiat, cunoscându-se de mai mult timp, i-a spus că trebuie să meargă la Onești, pentru a se întâlni cu „M.”, să vadă aparatura, după care se va deplasa la București, împreună cu inculpatul B.C., pentru a achiziționa echipamentele pe care el i le-a comandat lui „M.”. Cu această ocazie, „B.” i-a propus și inculpatul A.., prieten bun cu el de altfel, să meargă la Onești, pentru a vedea echipamentele, însă inculpatul A.C. a refuzat să-l însoțească. La data de 05 decembrie 2005, „M.” l-a contactat telefonic pe inculpatul C.V., căruia i-a spus că lucrează la fabricarea dispozitivelor solicitate, dar colaboratorul „lui”, adică inculpatul R.B., trebuie să-i aducă „un cap” pentru a finaliza lucrarea comandată.

S-a reținut că, inculpatul R.B. cunoștea exact (încă dinaintea plecării în București), că trebuie să aducă echipamente pentru fraudarea bancomatelor și că, în ziua următoare, era stabilit să se deplaseze cu inculpatul B.C. în Italia, pentru a folosi dispozitivele achiziționate la fraudarea bancomatelor în Italia, împreună cu inculpatul C.M. zis „A.”, banii astfel obținuți fiind împărțiți cu inculpatul C.V., zis „B.”. În scopul deplasării în Italia, inculpatul C.V. le făcuse celor doi coinculpați rezervări la T. și chiar le procurase bilete. Inculpatul C.V. a încercat să-l racoleze, încă de la început, pe inculpatul A.C., pentru a-l convinge să meargă împreună cu inculpatul B.C. și R.B. în Italia, acest aspect rezultând din declarațiile inculpatul A.C., dar și din discuțiile purtate de inculpatul C.V.

cu acesta, în ziua de 07 noiembrie 2005. S-a reținut că în ziua de 08 noiembrie 2005, C.V. zis „B.” a purtat mai multe discuții telefonice cu „M.”, ocazie cu care s-a asigurat că echipamentele pe care le-a comandat sunt gata, se află în stare de funcționare și a hotărât ca, pentru aducerea lor din capitală să se ocupe inculpatul B.C. și R.B., pe care i-a trimis la București, cu autoturismul său. În vederea achiziționării dispozitivelor, inculpatul C.V. le-a remis celor doi coinculpați suma de 4.000 euro, spunându-le să aibă grijă pe drum cum conduc, pentru a nu fi opriți de organele de poliție și să probeze echipamentele cumpărate, pentru a se convinge că funcționează și pot fi utilizate în scopul pentru care au fost achiziționate, respectiv al fraudării bancomatelor.

S-a mai reținut că inculpatul C.V. i-a comunicat vânzătorului de echipamente faptul că i-a trimis pe „băieți” la București, și a stabilit cu acesta locul de întâlnire în București,, respectiv la restaurantul M.D. amplasat la intrarea în oraș. De asemenea, în ziua de 09 noiembrie 2005, inculpatul C.V., i-a contactat telefonic, de mai multe ori, pe cei doi inculpați, B.C. și R.B., pentru a se asigura că totul este în regulă, și că au cumpărat „marfă” de calitate. După ce inculpații R.B. și B.C. au achiziționat echipamentele și le-au probat, l-au asigurat pe inculpatul C.V. că au cumpărat echipamente performante și că se întorc spre Bacău, cei trei stabilind să se întâlnească la Stația P., situată în fața S.U.

Bacău, pentru a-i arăta acestuia din urmă „marfa” cumpărată. De asemenea, „B.” le-a atras atenția celor doi coinculpați să aibă grijă cum conduc autoturismul, pentru a nu fi opriți de organele de poliție în trafic, respectiv să nu fie surprinși de radar. S-a reținut că în aceeași zi, 09 noiembrie 2005, „B.” i-a cerut inculpatul R.B. să aducă de la Onești „motanul”, și să meargă la locuința fratelui său, învinuitul C.M., pentru a lua și o „pisicuță”, deoarece sunt toți pregătiți și trebuie să se întâlnească pentru a preda echipamentele unui transportator, ce le va duce în Italia, la „A.” Inculpatul C.V. l-a contactat telefonic pe fratele său, învinuitul C.M., în Italia, căruia i-a spus să vorbească acasă pentru ca soția sa să-i dea „mâța aia mică” lui Bogdan.

Pentru trimiterea echipamentelor la fratele său, învinuitul C.M., inculpatul C.V. zis „B.” l-a contactat pe martorul B.G., pe care îl cunoștea de mai mult timp, căruia i-a spus că trebuie să-i dea ceva, fapt pentru care cei doi și-au dat întâlnire pe strada Ardealului, în jurul orei 21 58 . În același scop, la data de 09 decembrie 2005, inculpatul C.V. a purtat din greșeală, cu o altă persoană decât martorul B.G., o discuție în care făcea referire la echipamentele achiziționate de inculpatul R.B. și B.C. După prinderea în flagrant a inculpaților, aceștia au avut atitudini procesuale diferite. În timp ce inculpatul C.V. zis „B.”, liderului grupului infracțional nu a recunoscut faptele, arătând că nu le-a comis, inculpatul R.B.

a avut o atitudine sinceră, declarând că a fost de acord, la propunerea inculpatul C.V., să meargă la București, pentru achiziționarea echipamentelor împreună cu inculpatul B.C., că a cunoscut scopul deplasării și că dispozitivele cumpărate erau destinate fraudării bancomatelor în străinătate, activitate infracțională la care trebuia să ia parte toți inculpații, odată ce ajungeau în Italia. Inculpatul R.B. recunoaște că „B.” le-a plătit, atât lui, cât și inculpatul B.C., la Agenția T. Bacău, contravaloarea călătoriei până în Italia, respectiv 650 euro, dar a fost și persoana care a suportat toate cheltuielile ocazionate de deplasarea la București și achiziționarea echipamentelor, pentru care au plătit 4.000 euro.

De asemenea, inculpatul R.B. a arătat că inculpatul C.V. trebuia să mai rămână în țară, până la data de 11 noiembrie 2005, deoarece „M.” urma să-i aducă în contul sumei achitate deja, două „capuri”, componente electronice ale echipamentelor, ce nu i-au fost predate, motivat de faptul că nu erau terminate. S-a reținut că și inculpatul C.V. intenționa să se alăture grupării, care comitea deja infracțiuni de genul celor descrise, în Italia, scop în care a păstrat legătura permanent cu membrii grupării, conduși de învinuitul C.M. zis „A.”. S-a mai reținut că, deși inculpatul C.V. nu recunoaște faptele ce i se rețin în sarcină, probatoriul administrat conduce la concluzia că acesta a inițiat constituirea grupării infracționale din care fac parte C.M., R.B., B.C.

și A.C., pe care a finanțat-o, a stabilit regulile de acționare, precum și ierarhia în cadrul grupului, repartizarea rolurilor pentru fiecare membru, fiind persoana de care ascultau necondiționat persoanele implicate. S-a stabilit, că după stricta organizare a grupului susmenționat, acesta trebuia să acționeze pentru o perioadă mai lungă de timp, în scopul fraudării bancomatelor și falsificării instrumentelor de plată electronice în vederea obținerii ilicite de venituri materiale. Din datele existente in dosarul cauzei rezultă în mod cert, faptul că inculpatul C.V. zis „B.” este liderul unui grup infracțional organizat si specializat in operațiuni financiare frauduloase, care, achiziționează si utilizează instrumente de plata electronica falsificate, in vederea realizării unor importante sume de bani, grupare infracțională din care fac parte mai multe persoane intre care si inculpații C.M., R.B., B.C.

si A.C. Din probele administrate in cauza, s-a constatat ca fiecare dintre inculpații menționați, îndeplineau anumite atribuții care se completau intre ele, realizându-se astfel finalitatea infracțională, respectiv, obținerea unor considerabile beneficii materiale. Se observa ca inculpații la care s-a făcut referire,au înțeles sa-si alăture eforturile, existând un consens neechivoc a acestora, de a se reuni pentru săvârșirea mai multor infracțiuni. În vederea realizării scopului infracțional comun, inculpații au acționat potrivit unui plan, s-au supus unei discipline interne cu anumite reguli privind ierarhia si rolurile fiecăruia dintre ei. In cursul verii 2005, inculpatul C.V.

a luat hotărârea de a achiziționa echipamente electronice folosite la fraudarea ATM-urilor și cardurilor bancare pentru a le utiliza împreuna cu alte persoane din grupul infracțional, in străinătate la săvârșirea infracțiunilor in legătura cu emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica, activitate ilicita generatoare de importante venituri materiale. Pentru obținerea rezultatului infracțiunii, inculpatul C.V. la începutul lunii noiembrie 2005, i-a contactat pe inculpați pe care ii cunoștea dinainte, în care avea încredere si asupra cărora avea influenta, cu care să inițieze un grup, în vederea achiziționării de echipamente, destinate fraudării bancomatelor si falsificării cardurilor bancare.

Aflați în derularea activităților infracționale, la data de 9 noiembrie 2005, in jurul orelor 21.00, inculpații C.V. si R.B. au fost surprinși în flagrant de către organele de politie pe str. Ardealului din mun. Bacau, în timp ce încercau sa plaseze martorului B.S.G. o sacoșa ce conținea mai multe dispozitive electronice, destinate fraudării si falsificării cardurilor bancare, ce urma sa ajungă in Italia la inculpatul C.M. prin intermediul martorului sus menționat. În momentul surprinderii în flagrant, se mai aflau în același loc, în autoturismele conduse de inculpați și martorii N.M. si C.M., rude a inculpaților. Echipamentele electronice găsite asupra inculpaților C.V. si R.B. au fost trimise spre analizare, organului abilitat, I.T.A.

București. În urma analizării tehnice a echipamentelor electronice trimise, prin raportul de constatare tehnico-științifica întocmit în cauză, s-a stabilit ca dispozitivele găsite asupra inculpaților constituie componente destinata fraudării cardurilor bancare bancomatelor. S-a reținut, de asemenea, că datele din dosar rezulta faptul ca echipamentele găsite in posesia inculpaților C.V. și R.B. in momentul surprinderii acestora de către organele de politie, au fost procurate din București prin cumpărare de la „M.” persoana încă neidentificată, care se ocupa cu comercializarea dispozitivelor electronice destinate fraudării bancomatelor. Inculpatul C.V. a luat legătura telefonic în mai multe rânduri cu „M.” pentru a „tranzacționa” cumpărarea echipamentelor de la acesta, și pentru a se asigura ca sunt pregătite și funcționale.

Pentru a se proteja, i-a trimis pe inculpații R.B. și B.C. la București pentru a cumpăra de la „M.” produsele electronice contra sumei de 4000 de euro pe care C.V. le-a remis-o celor 2 inculpați la plecarea din Bacău. Astfel, în ziua de 9 noiembrie 2005, R.B. împreuna cu B.C., s-au deplasat la București cu un autoturism condus de cel din urma, unde s-au întâlnit cu „M. „la un restaurant M.D. situat la margine capitalei, după care toate cele 3 persoane s-au deplasat la locuința lui „M.” de unde au ridicat echipamentele electronice. În drumul de întoarcere spre Bacău, în urma unei convorbiri telefonice purtate, R.B. și B.C. l-au asigurat pe C.V. ca au cumpărat echipamentele potrivite urmând ca acestea sa fie remise celui din urma în aceeași la zi Stația P. situata in fata Spitalului de Urgenta Bacău.

De asemenea, C.V. le-a cerut celor 2 inculpați sa conducă prudent, astfel încât, sa nu fie opriți de echipajele politiei rutiere. În aceeași zi, 9 noiembrie 2005, C.V., i-a cerut inculpatul R.B. sa aducă de la Onești alte dispozitive electronice („motanul”) si sa meargă si la locuința fratelui sau, inculpatul C.M. pentru a lua si o „pisicuța, bunuri care urmau sa fie livrate in Italia alături de echipamentele cumpărate de la „M.” prin intermediul unui transportator. În vederea „exploatării” în străinătate a echipamentelor electronice procurate prin mijloacele descrise,C.V. l-a contactat pe martorul B.G. pe care îl cunoștea de mai mult timp, căruia i-a cerut sa transporte un pachet spre Italia, fără a-i comunica martorului conținutul pachetului.

În momentul întâlnirii cu B.G. pe str. Ardealului din Bacău, inculpatul C.V. și R.B. au fost surprinși în flagrant de polițiștii din cadrul B.C.C.O. Bacău in împrejurările arătate mai devreme. Întrucât echipamentele destinate fraudării bancomatelor achiziționate de inculpatul C.V. prin intermediul lui R.B. si B.C., nu au mai ajuns in Italia datorita intervenției organelor judiciare, inculpatul C.M., l-a apelat telefonic pe inculpatul A.C. căruia i-a cerut sa-i aducă alte dispozitive, care erau absolut necesare pentru continuarea activității infracționale. Astfel, in ziua de 31 ianuarie 2006, in urma unei convorbiri telefonice purtate intre inculpatul C.M. si inculpatul A.C., acesta din urma l-a informat C.M.

ca pe data de 3 ianuarie 2006 ii va aduce in Italia 2 „guri” („mui”) de bancomat. La data de 2 ianuarie 2006 C.M. îl contactează pe A.C. atât telefonic cat si prin intermediul SMS-urilor, dându-i astfel îndrumări precise referitoare la modul de procurare a echipamentelor ce urmau sa fie transportate de acesta in Italia. Imediat ce a primit toate detaliile necesare procurării echipamentelor, inculpatul A.C. la apelat telefonic pe inculpatul A.G. pentru a stabili locul unde acesta din urma, trebuia sa-i predea „pisicuța”. După stabilirea locului si a modalității de întâlnire, la data de 2 ianuarie 2006, inculpatul A.C., a primit de la fratele inculpatul A.G. o „pisicuța” pe care a deținut-o pana la data de 5.01,2006, când a fost surprins in flagrant de organele de politie.

La data de 5 ianuarie 2006 in jurul orei 11.00, inculpatul A.C. a fost surprins in flagrant pe raza municipiului Bacău, având asupra sa dispozitive utilizate in fraudarea bancomatelor. In momentul surprinderii de către organele judiciare, s-au găsit asupra inculpatul A.C., următoare dispozitive electronice: un dispozitiv artizanal tip „gura de bancomat” care prezintă o fanta dreptunghiulara, un card de memorie de tip memory stick „PRO DUO SONY” având capacitatea 512 Mb, seria MSX MS 125 C 468 HIA,un cablu de transfer al datelor si 2 tuburi tip spray cu vopsea marca Multona. Pentru stabilirea naturii si destinației bunurilor sus menționate, in cursul urmăririi penale, s-a solicitat din nou sprijinul I.T.A.

București. În urma analizei echipamentelor, la data de 10 ianuarie 2006, s-a întocmit un raport de constatare tehnico-științifica care a concluzionat faptul ca „gura de bancomat” împreuna cu celelalte dispozitive găsite asupra inculpatului, pot fi folosite la fraudarea sistemelor de plata electronica. În ziua de 11 ianuarie 2006, pe raza municipiului Bacău, inculpatul A.G., persoana care i-a procurat inculpatul A.C. echipamentele prezentate mai sus, a fost surprins având asupra sa o lista conținând mai multe șiruri cifrice, identificate ulterior ca fiind serii ale unor carduri bancare. În urma citirii datelor existente in telefonul mobil al inculpatului A.G. la rubrica mesaje expediate s-au găsit mai multe mesaje text trimise unei persoane „P.” din Italia.

S-a observat ca mesajele expediate conțin, de asemenea, șiruri cifrice, identificate ca fiind serii ale unor carduri bancare. Asupra inculpatul A.G. s-au mai găsit si nu număr de 5 carduri bancare. Potrivit constatărilor tehnico-științifice efectuate in cursul urmăririi penale, s-a descoperit faptul ca inculpatul a modificat datele originale de pe un card emis de R.B. imprimând datele altui card, iar datele originale au fost transferate pe un TOP-up. Instanța de fond a reținut din probele administrate in cauza, că inculpatul A.G., după ce obținea datele de identificare ale unor carduri bancare, trimitea seriile acestora, in vederea falsificării instrumentelor de plata electronice, unei persoane neidentificate „P.” din Italia.

În tot cursul procesului penal inculpatul C.V. a adoptat o atitudine de nerecunoaștere a faptelor pentru care este acuzat, susținând ca nu a avut nici o înțelegere cu inculpații R.B., B.C., A.C. si C.M., in sensul derulării unor activități ilegale de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică si nici nu a inițiat vreo grupare infracționala cu aceștia. Referitor la inculpatul C.M., s-a reținut că acesta a fost judecat in lipsa, întrucât s-a sustras de la urmărirea penala fiind plecat in Italia, conducându-si apărarea prin apărătorul ales. Inculpatul a invocat nevinovăția sa fata de ambele infracțiuni reținute in sarcina sa. În ceea ce privește instigarea la infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 pentru care este acuzat inculpatul C.M., inculpatul a susținut ca aceasta fapta nu a fost săvârșită de el.

Inculpatul a arătat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de existenta a instigării, întrucât inculpatul C.M. nu a efectuat anterior activități de determinare față de inculpatul A.C., in sensul de a inocula in conștiința acestuia hotărârea de a săvârși infracțiunea prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002. Inculpatul C.M. a susținut că instigatul A.C. a luat anterior hotărârea de a săvârși fapta, iar activitatea sa infracțională nu s-a datorat manoperelor de determinare înfăptuite de inculpatul C.M. Instanța de fond, in urma analizei materialului de urmărire penala administrat in ambele faze procesuale, a reținut că participația penala sub forma instigării a inculpatul C.M. este dovedita cu certitudine.

S-a reținut că faptele inculpatului C.M. întrunesc elementele constitutive ale instigării la infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 si asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. În cauză au formulat apel în termen legal toți inculpații. Inculpatul C.M. a solicitat prin motivele de apel depuse în scris, să se constate că a fost lipsit de dreptul de a lua cunoștință de acuzațiile ce i-au fost aduse și că nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, că începerea urmăririi penale s-a făcut nelegal, procurorul neputând face aplicarea art. 238 C. proc.

pen., că, neregularitatea invocată a fost pusă în discuția instanței încă de la data formulării cererii de reunire a cauzei cu dosarul nr. 656/110/2007 al Tribunalului Bacău. Inculpatul C.M. a mai învederat că a fost lipsit de apărare în condițiile în care nu a fost citat, reținându-se că s-a sustras urmăririi penale. A mai solicitat să se constate că A.C. a luat hotărârea de a săvârși fapta anterior convorbirii telefonice din 02 ianuarie 2006, întrucât acesta a mai participat la acțiuni similare, iar presupusul instigat nu confirmă acțiunea de determinare. A solicitat, de asemenea, să se constate că nu a acționat coordonat alături de ceilalți inculpați și nu a avut preocupări constante de natură infracțională și că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.

Prin decizia penală nr. 65 din 8 iunie 010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, s-au respins apelurile declarate de apelanții-inculpați A.G., B.C.P., A.C. și C.M., împotriva sentinței penale nr. 24/ D din 28 ianuarie 2010, pronunțată în dosarul nr. 6131.2/110/2008 al Tribunalului Bacău, ca nefondate. S-au admis apelurile formulate de apelanții-inculpați C.V. și R.B., împotriva aceleiași sentințe penale. S-a desființat sentința penală apelată numai cu privire la acești apelanți și s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Bacău. S-au menținut actele procedurale efectuate în cauză până la data de 19 noiembrie 2009, inclusiv. Pentru a decide astfel, instanța de prim control judiciar a reținut, în esență, următoarele: În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul R.B.

s-a constatat că acesta a fost încarcerat în Olanda la data de 03 octombrie 2009, pentru comiterea infracțiunii de furt. Aflându-se în stare de deținere, acesta nu a putut fi prezent la dezbateri în fața Tribunalului Bacău, deși participarea sa la proces era obligatorie potrivit art. 314 C. proc. pen. De altfel, la prima instanță s-a pus în discuție verificarea locului în care se află inculpatul, inclusiv în stare de privare de libertate în afara țării, din perspectiva nerespectării obligațiilor care însoțesc măsura preventivă a obligării nu a părăsi țara, demers ce nu a mai fost urmat de măsuri concrete. În acest condiții în care prezența inculpatului în fața primei instanțe de judecată era obligatorie fiindcă R.B.

era arestat în Olanda, Curtea de Apel constată că neregularitatea procedurală incidentă în cauză este sancționată cu nulitatea absolută, potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen., nulitate ce nu poate fi acoperită în nici un alt fel, decât prin refacerea hotărârii judecătorești apelate, de către Tribunalul Bacău, sens în care s-a dispus admiterea apelului acestuia în baza art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., cu consecința trimiterii spre rejudecare la aceeași instanță. În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul C.V., instanța a constatat că dispozițiile legale care reclamă asistarea sa de către un apărător nu au fost respectate la Tribunalul Bacău.

S-a considerat, din perspectiva asigurării dreptului la apărare, indiferent de atitudinea și comportamentul avocaților sau al inculpaților, că instanța de fond era obligată să ia toate măsurile ca dosarul să fie judecat în condiții de legalitate, iar în caz de imposibilitate, să amâne cauza până la momentul în care sunt respectate toate garanțiile legale. Situația generată de atitudinea avocatului ales al inculpatului, și de avocatul substituient, prin neasigurarea asistenței juridice apelantului, nu pot prejudicia interesele sale legale ale părții în cazul soluționării unui proces penal. Pentru C.V. asistența juridică este obligatorie, lipsa ei echivalând cu întocmirea unui act procedural nelegal, sancționat cu nulitatea absolută, tot în condițiile art. 197 alin. (2) C. proc.

pen. S-a apreciat că se impune refacerea hotărârii judecătorești de către instanța competentă, Tribunalul Bacău, care va fi reinvestită prin aplicarea dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul B.C.P. prin care solicită constatarea nevinovăției sale, s-a reținut că probele administrate în cauză dovedesc comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat. S-a reținut că apărarea inculpatului este contrazisă de declarațiile inițiale ale coinculpatului R.B., precum și de conținutul convorbirilor telefonice, că, deși și-a modificat declarațiile în mod corect s-a apreciat că acesta nu a oferit o explicație plauzibilă asupra modalității prin care ar fi fost influențat de procuror să recunoască și implicarea inculpatului B.C.

în activitatea infracțională. S-a mai reținut că declarațiile inițiale ale inculpatului se coroborează cu interceptările telefonice dintre toate persoanele implicate în tranzacție și transport, până la data flagrantului. S-a mai reținut că din convorbiri rezultă caracterul de asociere infracțională a grupării condusă de C.V. din care făceau parte R.B., B.C.P. și, din afara țării, C.M., la care a aderat ulterior și inculpatul A.C. Pe componenta coordonată de C.M. s-au mai evidențiat și alte persoane ce acționau în Italia, toți având nevoie pentru asigurarea finalizării activității de fraudare, de echipamentele achiziționate de C.V. și, ulterior, de A.C.

Instanța de apel a mai reținut că pluralitatea de infractori incidentă în cauză nu este una ocazională, ci dimpotrivă din probe, inclusiv depozițiile martorilor cu identitate protejată, rezultă că ocupația ilicită în domeniul fraudării bancomatelor nu era nouă pentru frații C., activitatea desfășurându-se atât în Marea Britanie, cât și la Hong Kong. În ceea ce privește apelurile declarate de inculpații C.M. și A.C., s-a reținut că drepturile procedurale ale primului dintre ei au fost respectate în cursul urmăririi penale, prin verificarea deplasărilor acestuia în afara țării constatându-se că a ieșit la data de 26 octombrie 2005. În condițiile în care și din convorbirile telefonice reieșea că se află în Italia, aspect confirmat de cercetările efectuate în lunile noiembrie – decembrie 2005, a invoca o vătămare procesuală sub acest aspect echivalează cu un abuz procesual.

În orice caz, o eventuală vătămare procesuală a acestuia, s-a acoperit prin invocarea sa tardivă, aspect corect evidențiat și de prima instanță. În raport de modul în care s-a început urmărirea penală față de acesta, la dosar se află ordonanța din 12 ianuarie 2006 prin care s-au extins cercetările și față de C.V., act procesual ce poate fi efectuat numai de către organul judiciar competent, în cazul de față, procurorul. Din declarațiile inițiale ale inculpatului A. rezultă că, anterior, în mai multe rânduri a refuzat în cursul lunii noiembrie 2005 o colaborare cu C.M., pentru ca la sfârșitul lui decembrie 2005 și începutul lunii ianuarie 2006 să accepte achiziționarea gurilor de bancomat de la inculpatul A.G.

și să le transporte în Italia lui „A.”, tot la îndemnul acestuia. Din nou, aspectele arătate se coroborează perfect cu conținutul convorbirilor telefonice. Totodată, reiese că A.C. a fost anterior la Hong Kong cu C.V., C.E. și alte persoane în același scop arătat mai sus, fiind pe deplin conștient, și la data faptelor, de aderarea sa la o grupare infracțională care avea nevoie de gurile de bancomat în Italia, cu tot cu cablu de transmisie achiziționat din București, la aceleași indicații ale lui C.M. Chiar dacă în cursul judecății A.C. revine asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală, modificările privesc doar aspectul cunoașterii obiectelor ce trebuiau duse lui C.M., în nici un caz împrejurarea că nu acesta din urmă a comandat gurile de bancomat sau cablul de transmisie.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații invocând, în esență, aceleași critici ca în apel. Recurentul inculpat C.M. a criticat decizia atacată prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 2, 12, 18 și 14 C. proc. pen. A invocat faptul că nu au fost respectare dispozițiile legale referitoare la sesizarea instanței, arătând în acest sens că nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, că nu a fost citat în vederea îndeplinirii acestui act procedural, deși se cunoștea că nu se află în țară. În raport de cele susținute, a apreciat că rechizitoriul este lovit de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen., operând nelegala sesizare a instanței.

În motivarea cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 12 C. proc. pen., recurentul inculpat a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost condamnat. A susținut, de asemenea, că s-a comis o gravă eroare de fapt care a atras condamnarea sa, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. În acest sens, a susținut că în raport de noile probe administrate, după casarea cu trimitere a cauzei, a rezultat că instigatorul a deținut echipamentele, astfel că infracțiunea nu a fost săvârșită de el, solicitând achitarea sa conform dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare.

A solicitat admiterea recursului său, casarea deciziei atacate și pronunțarea unor hotărâri legale și temeinice care să dea eficiență criticilor formulate. Recursul este nefondat. Examinând hotărârea recurată, actele și lucrările dosarului prin prisma tuturor motivelor de recurs formulate de inculpatul C.M., dar și din oficiu cauza, conform dispozițiilor art. 385 9 alin. (2) și (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că nu se verifică incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 2, 12, 18 și 14 C. proc. pen., invocate de acesta.

La termenul din data de 24 mai 2011 s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce îl privește pe recurentul inculpat C.M., așa încât, Înalta Curte, investită doar cu soluționarea recursului declarat de acest inculpat, va examina cauza prin prisma criticilor formulate de acesta Astfel, referitor la critica vizând nelegala sesizare a instanței de judecată, critică circumscrisă motivelor învederate de inculpat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată. Este adevărat că inculpatul C.M. nu s-a aflat în țară la data prezentării materialului de urmărire penală, însă în cauză s-au efectuat toate demersurile pentru aducerea acestuia la organul de urmărire penală în vederea îndeplinirii acestui act procedural.

Aceste demersuri au fost materializate prin întocmirea unui proces verbal care atesta imposibilitatea de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatului C.M. precum și mențiunile conform cărora citația emisă în acest scop a fost primită de către soția sa care a arătat că inculpatul este plecat din țară. Pe de altă parte, nici critica vizând inexistența actului de procedură prin care s-a început urmărirea penală împotriva inculpatului C.M., nu este întemeiată. Nerespectarea dispozițiilor art. 228 C. proc. pen., referitoare la obligativitatea întocmirii rezoluției de începere a urmăririi penale, atrage sancțiunea nulității relative, excepție care trebuia invocată, în cursul efectuării actului atunci când partea era prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, dacă partea a lipsit la efectuarea actului.

În cauză excepția nulității menționate a fost invocată de prima instanță și nu de inculpat la momentul prevăzut de lege, astfel că aceasta s-a acoperit, și nu se impunea restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului pretins vătămător. În contextul menționat, din actele și lucrările dosarului, rezultă că în cursul urmăririi penale procurorul nu a emis o rezoluție de începere a urmăririi penale față de inculpatul C.M. Cu toate acestea însă, ordonanța de extindere a cercetărilor față de acesta complinește lipsa rezoluției de începere a urmăririi penale prevăzută de art. 228 C. proc. pen. Potrivit dispozițiilor art. 238 C. proc.

pen., organul de cercetare penală, dacă constată fapte noi în sarcina învinuitului sau inculpatului, ori împrejurări noi care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei pentru s-a dispus începerea urmăririi penale ori s-a pus în mișcare acțiunea penală sate date cu privire la participarea și a unei alte persoane la săvârșirea acelei fapte, este obligat să facă propuneri procurorului pentru extinderea cercetărilor penale sau schimbarea încadrării juridice. În consonanță, cu dispozițiile art. 228 și art. 238 C. proc. pen., în mod corect s-a apreciat că ordonanța de extindere a cercetărilor față de inculpatul C.M. complinește lipsa rezoluției de începere a urmăririi penale având un efect echivalent, întrucât începerea urmăririi penale poate avea loc și „in rem” ori de câte ori organele competente au date în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni.

Astfel, neregularitatea procesuală invocată nu a produs nici o vătămare asupra drepturilor și garanțiilor procesuale ale inculpatului C.M. Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că, în speță, cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 2 C. proc. pen., invocat de inculpat este incident în cauză. În ceea ce privește motivul de recurs formulat de inculpatul C.M. prin care acesta a solicitat să se constate nevinovăția sa, Înalta Curte reține, în acord cu prima instanță și cu instanța de prim control judiciar, că probele administrate în cauză dovedesc, dincolo de orice îndoială, săvârșirea infracțiunilor pentru care acesta a fost condamnat.

Astfel, în ceea ce privește instigarea la infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzute de art. 25 raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, pentru care este acuzat inculpatul C.M., inculpatul a susținut că această faptă nu a fost săvârșită de el. Inculpatul C.M. a mai susținut că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile de existenta a instigării, întrucât nu a efectuat anterior activități de determinare față de inculpatul A.C., în sensul de a inocula în conștiința acestuia hotărârea de a săvârși infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002. De asemenea, inculpatul C.M. a susținut că instigatul A.C. a fost cel care a luat anterior hotărârea de a săvârși fapta, iar activitatea sa infracțională nu s-a datorat manoperelor de determinare înfăptuite de acesta (de inculpatul C.M.).

Analizând materialul de urmărire penală, precum și cel administrat în ambele faze procesuale, se constată că instanța a reținut în mod just participația penală sub forma instigării a inculpatului C.M., aceasta fiind inadmisibilă. Este de observat că, pentru existenta instigării, ca forma de participație penală, este necesar ca instigatorul să efectueze activități de determinare față de instigat, în urma cărora acesta a luat hotărârea de a săvârși o infracțiune. Din analiza conținutului procesului verbal de redare în formă scrisă, sumativă, a convorbirii telefonice derulată la data de 2 ianuarie 2006 între C.M. si A.C., rezultă că inculpatul C.M. a efectuat activități de determinare față de A.C.

în sensul că i-a dat îndrumări precise cu privire la acțiunile care urmau a fi înfăptuite de către instigat. Aceste acțiuni constituie elementul material al infracțiunii pentru care a fost instigat, respectiv procurarea echipamentelor de la inculpatul A.G. Cât privește critica formulată de inculpatul C.M. referitoare la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., vizând greșita interpretare a probelor administrate în cauză care nu dovedesc apartenența sa la gruparea infracțională condusă de inculpatul C.V., fratele său, Înalta Curte constată și reține următoarele: Susținerile inculpatului concretizate în apărări au fost contrazise, în contextul probator administrat în cauză, de conținutul declarației inculpatului A.C.

dată în cursul urmăririi penale, la data de 5 ianuarie 2006 și de declarații

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-06-21
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2477/2011
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 24/D din 28 ianuarie 2010 Tribunalul Bacău a dispus: - condamnarea inculpatului C.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de deținere de e
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2382/2012
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 209/D din 29 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 2794/110/2011 al Tribunalului Bacău s-a dispus: În baza art. 334 C. proc. pen.
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3917/2012
(trei) ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor pre
ÎCCJ 2009-02-16
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 523/2009
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 154/ D din 19 martie 2008, Tribunalul Bacău a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului A.N. în baza art. 25 C. pen., raport
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3499/2012
Asupra recursuiui de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 73/D din 02 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 88/110/2009 al Tribunalului Bacău, s-a dispus în temeiul art. 334 C. proc. pen. s-a r
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă