ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 966/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 966/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 966/2015
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond;
Prin sentința nr. 99 din 17 aprilie 2014 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea reclamantei SC A. SRL în contradictoriu cu B., a fost anulat în parte Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat la data de 2 decembrie 2013, în ceea ce privește menținerea măsurii de sistare a plăților, anularea deciziei de sistare a plăților și obligarea pârâtei la efectuarea plăților scadente.
Cererea de recurs;
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta B., fără a se prezenta motivele de casare.
Procedura de soluționare a recursului;
La data de 01 octombrie 2014, recurenta B. a depus cerere de renunțare la calea de atac a recursului, fiind indicate ca temei juridic dispozițiile art. 404 C. proc. civ., republicat.
4.
Soluția instanței de recurs
.
Constatând că, în cauză, recurenta a formulat cerere de renunțare la judecata recursului, instanța de control judiciar va avea în vedere dispozițiile art. 22 alin (6) C. proc. civ., republicat, care prevăd: “Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 463 alin. (1) C. proc. civ., republicat ,,Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau anumitor soluții din respectiva hotărâre.”
Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
4.1. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs;
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 463 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va lua act de manifestarea de voință a recurentei-pârâte, în sensul renunțării la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de
C. (fostă B. împotriva sentinței nr. 99 din 17 aprilie 2014 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2015.