ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3508/2015

Decizia nr. 3508/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/63/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul Pelendava:

- anularea Ordinului Ministrului Justiției nr. 2414/C din 13.08.2013 privind implementarea dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2013, în temeiul art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 554/2004;

- anularea deciziei nr. 99/2013 emisă de Penitenciarul Pelendava;

- obligarea pârâtei Administrația Națională a Penitenciarelor la emiterea unui act administrativ prin care să se dispună reîncadrarea sa în funcția publică de șef birou - Prevenirea Criminalității în Mediul Penitenciar, în cadrul Penitenciarului Pelendava, deținută anterior;

- acordarea drepturilor salariale corespunzătoare funcției de la data de 25.10.2013 și până la numirea efectivă în funcție, reactualizate cu indicele de inflație, până la data efectuării plății, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 10.06.2015, Tribunalul Dolj a disjuns capătul de cerere privind anularea Ordinului Ministrului Justiției nr. 2414/C/13.08.2013 și a dispus formarea unui nou dosar având ca părți pe reclamantul A. și pârâtul Ministerul Justiției, suspendând judecarea celorlalte capete de cerere, până la soluționarea definitivă a dosarului nou format.

2.1. Prin sentința nr. 1267 din 17 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/63/2015, disjuns, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii privind anularea Ordinului Ministrului Justiției nr. 2414/C din 13.08.2013, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reținând că instanța competentă se stabilește în funcție de rangul autorității care emite sau, după caz, este obligată la emiterea actului, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Această instanță a apreciat că dispozițiile art. IV din Legea nr. 2/2013, art. 109 din Legea nr. 188/1999 nu sunt aplicabile în cauză deorece anularea Ordinului nr. 2414/C din 13.08.2013 nu reprezintă o cauză care are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public.

Ordinul nr. 2414/C din 13.08.2013 privește reorganizarea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate, iar faptul că această reorganizare a avut efect asupra raportului de serviciu al unor funcționari publici cu statut special, nu trebuie interpretat în sensul atragerii competenței prevăzute de art. 109 din Legea nr. 188/1999.

Astfel, în speța de față, nu Ordinul nr. 2414/2013 a avut ca efect schimbarea funcției reclamantului, ci decizia nr. 99 din 25 octombrie 2013, emisă în baza ordinului atacat, această decizie privește raporturile de muncă ale reclamantului.

2.2. Prin sentința nr. 364 din 17 septembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj; a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii de declinare, s-a reținut că reclamantul solicită anularea Ordinului M.J. nr. 2414/2013 din perspectiva efectului pe care îl produce asupra raportului său de serviciu, efect ce reiese din motivarea cererii de chemare în judecată și din formularea celorlalte capete de cerere ale acțiunii și pe care tribunalul le-a disjuns.

Prin urmare, în cauză nu se aplică criteriul rangului emitentului pentru a stabili competența materială a instanței în soluționarea cererii, ci prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 2/2003, dispoziții în raport de care, competența de soluționare a prezentei cauze aparține tribunalului, în speță Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, potrivit alegerii făcute de reclamant la investirea instanței.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva conflictului negativ de competență ivit în soluționarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența soluționării acestei cereri în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Mai întâi, cu privire la limitele învestirii sale, Înalta Curte observă, din prezentarea circumstanțelor acestei cauze, că instanța Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a fost învestită prin declinarea competenței de către Tribunalul Dolj numai cu privire la capătul de cerere ce vizează anularea Ordinul Ministrului Justiției nr. 2414/C din 13.08.2013, judecarea celorlate capete de cerere fiind suspendată până la soluționarea definitivă a prezentului litigiu.

Raportat la acest obiect și la dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Înalta Curte constată că este vorba de un litigiu privind acte administrative emise de o autoritate publică centrală, respectiv Ministerul Justiției.

În ceea ce privește instanța de contencios administrativ competentă din punct de vedere material, în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aceasta este reprezentată de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, aplicabil în cauză fiind criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice.

Fiind în discuție doar legalitatea Ordinului Ministerului Justiției nr. 2414/C/2013, prin prisma art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, normele de competență derogatorii instituite prin art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, astfel cum a fost modificat prin art. IV din Legea nr. 2/2013, nu sunt incidente în cauză, întrucât actul administrativ atacat nu vizează direct raportul de serviciu al reclamantului ci privește reorganizarea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2015.