ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3305/2012

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 206 din 17 mai 2012,

Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, plângerea

petentului B.G.G. împotriva Rezoluției nr. 1884/P/2011 din data de 16 februarie

2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București - menținută prin

Rezoluția nr. 721/11-2/2012 din data de 15 martie 2012 a Procurorului General

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și, respectiv, împotriva

Ordonanței nr. 408/P/2011 din data de 20 mai 2011 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel București menținută prin Rezoluția nr. 711/11-2/2012 din data de

15 martie 2012 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

București.

În temeiul art. 192

alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Petentul B.G.G. a

depus la data de 15 martie 2012 plângerea împotriva Rezoluției nr. 1884/P/2011

din data de 16 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București

și respectiv împotriva Rezoluției nr. 408/P/2011 din data de 20 mai 2011 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Petentul a criticat,

în plângerile depuse, rezoluțiile menționate, precum și rezoluțiile nr.

721/11/2/2011 din data de 15 martie 2012 și respectiv nr. 711/11/2/2011 din

data de 15 martie 2012 ale Procurorului General al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel București, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale

față de intimați pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care s-au efectuat

cercetări și respectiv prin care s-au respins plângerile împotriva acestor

soluții de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

București.

În motivarea

plângerii, petentul a arătat în esență că soluțiile dispuse în numeroasele

cauze în care a avut calitatea de parte în procesele civile care au avut ca

obiect cereri de constatare a nulității absolute a unor contracte de

vânzare-cumpărare încheiate de Primăria sectorului 1 București în aplicarea

defectuoasă, în opinia sa, a Legii nr. 10/2001, sunt nelegale fără a arăta în

concret considerentele pentru care apreciază că aceste soluții sunt nelegale,

petentul limitându-se la a arăta că nu i s-au respectat dreptul la apărare și

nici un alt drept, acuzând intimații din cauzele de față, respectiv judecători,

procurori, funcționari la primărie, avocați, de antisemitism, discriminare,

otrăvire, abuzuri, furt, persecuție, falsuri în acte de stat, fraudarea

bugetului de stat, petentul depunând în susținerea plângerilor sale aceleași

acte de care s-a folosit și în cadrul proceselor civile, sentințele civile,

încheierile din acele cauze, reluând apoi aceleași aspecte pe care le-a relevat

și în cuprinsul plângerilor penale pe care le-a formulat la Parchet.

Verificând Rezoluția

nr. 1884/P/2011 din data de 16 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel București și respectiv Ordonanța nr. 408/P/2011 din data de 20 mai 2011

a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin raportare la

susținerile petentului, instanța de fond a constatat ca plângerea formulata de

petentul B.G.G. este nefondată.

Prin rezoluțiile

criticate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea

urmăririi penale față de intimații C.G., N.M.R., Ș.G., L.F., F.G., I.I., D.F.,

P.S., D.D., D.P.C., SC H.N. SA și Z.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii

prev. de art. 246 C. pen., în baza art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. a)

C. proc. pen., reținându-se în esență că cele reclamate de petent sunt nereale,

nici un act din cele semnalate de acesta negăsindu-și corespondent în

cercetările efectuate, procurorul arătând că faptele reclamate nu există.

Plângerile formulate

în termen împotriva acestor soluții au fost respinse de Procurorul General al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, reținându-se că soluțiile

dispuse sunt legale, petentul nu a indicat alte mijloace de probă care să

conducă la schimbarea soluției dispuse de procuror în cauză, apreciind

Procurorul General că nu a rezultat existența nici unei infracțiuni dintre cele

reclamate de către petent, după cum nu a rezultat existența nici unei alte

fapte de vreo altă natură.

Având în vedere că

din plângerea depusă în fața Curții de Apel nu a rezultat nici un motiv în plus

pentru care petentul a apreciat că soluțiile dispuse de procuror nu sunt

legale, și nici din înscrisurile depuse ulterior ședinței de judecată nu s-au

relevat aceste motive, instanța de fond a constatat că nemulțumirile petentului

vizează de fapt soluțiile dispuse în cauzele în care aceasta a fost parte în

cadrul unor procese civile având ca obiect modalitatea în care s-au încheiat

contracte de vânzare-cumpărare în baza Legii nr. 10/2001, soluțiile dispuse în

aceste cauze fiind defavorabile petentului, aspect care l-a nemulțumit pe

acesta și l-a determinat să depună plângeri penale atât față de avocații din

acele cauze civile, cât și față de funcționarii de la Primăria Sectorului 1 și

judecătorii de la instanțele care au soluționat cauzele în fond, apel și

recurs.

În raport de aceste

împrejurări, Curtea a arătat că motivele pentru care s-a dispus soluția de

neîncepere a urmăririi penale față de intimați sunt justificate, din studiul

dosarelor în care s-au pronunțat hotărârile în cauză privind pe petent

nerezultând săvârșirea unor încălcări ale dispozițiilor C. proc. civ. în modul

de soluționare a cauzelor, și respectiv în modalitatea în care avocații și

funcționarii Primăriei și-au exercitat drepturile procesuale în cadrul acelor

procese și chiar în măsura în care s-ar fi constatat astfel de nereguli,

acestea în sine neputând justifica o eventuală altă soluție decât dacă s-ar fi

conturat și existența unor indicii care să ateste săvârșirea vreunei

infracțiuni.

Față de considerentele

arătate, Curtea de Apel a apreciat că soluțiile dispuse prin rezoluțiile

contestate sunt legale și temeinice, și în baza art. 278

1

alin. (8)

lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondate, plângerile și a obligat petentul

la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

Împotriva sentinței

sus-menționate a declarat recurs petentul B.G.G.

Recursul declarat de

petiționar împotriva sentinței este inadmisibil, pentru următoarele

considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 287

1

alin. (1) C. proc. pen., împotriva

rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a

rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a

urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte

persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la

judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să

judece cauza în primă instanță.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (7) și (8) din același cod,

judecătorul, soluționând plângerea, pronunță una dintre soluțiile prevăzute la

lit. a), b), c) de la alin. (8).

Conform prevederilor

art. 278

1

alin. (10), astfel cum a fost modificat prin art. XVIII

pct. 39 din Legea nr. 202/2010, publicată în M. Of. nr. 714 din 26 octombrie

2010 și intrată în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, hotărârea

judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă.

În cauză, hotărârea

recurată de petiționar a fost pronunțată la data de 17 mai 2012, ulterior

intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, care nu mai prevede posibilitatea

exercitării recursului împotriva acestor hotărâri.

În raport de

considerentele expuse, urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat

de petiționar, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petiționarul B.G.G. împotriva Sentinței

penale nr. 206 din 17 mai 2012 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă petiționarul

la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 16 octombrie 2012.

Procesat de GGC - N