ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3308/2015

Decizia nr. 3308/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate a solicitat anularea raportului de evaluare nr. 58823/G/ II din 11.12.2013 și suspendarea executării raportului de evaluare menționat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, motivând că nu există o stare de incompatibilitate, iar reprezentarea autorității deliberative de către primar nu este prevăzută ca stare de incompatibilitate de nici un act normativ.

Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 122 din 17.04.2014, Curtea de Apel Craiova a respins contestația formulată de reclamant ca neîntemeiată.

Recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs reclamantul, invocând dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., respectiv:

- controlul asupra serviciilor publice de salubritate se exercită în comun de mai multe unități administrativ-teritoriale și nu intră în sfera de cuprindere a noțiunii de societate comercială de interes local, fiind vorba de o asociație de dezvoltare intercomunitară, interesul său fiind unul regional intercomunitar, iar nu unul local.

- dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 nu au avut în vedere situația atipică a operatorului regional sau intercomunitar.

Procedura de filtrare și de judecată a recursului

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a apreciat că în cauză sunt incidente disp. art. 493 alin. (6) C. proc. civ., menționându-se în acest sens jurisprudența Înaltei Curți și soluția de principiu adoptată în ședința judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal din 04.05.2015.

Prin încheierea pronunțată la data de 23.06.2015 s-a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

Părțile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de casare și a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Prin raportul de evaluare nr. 58823/G/II din 11.12.2013, intimata A.N.I. a reținut că în perioada 30.12.2010 (data la care prin H.C.L. Hurezani nr. 21 reclamantul A. este împuternicit să reprezinte unitatea administrativ-teritorială în Adunarea Generală a Asociațiilor a SC B. SRL Gilort) - 24.09.2013 (data la care prin H.C.L. Hurezani nr. 22/2013 se ia act de demisia reclamantului din calitatea de reprezentant al Consiliului Local în SC B. SRL), reclamantul a încălcat regimul juridic al incompatibilităților prin nerespectarea dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

SC B. SRL s-a constituit ca societate comercială cu răspundere limitată, conform actului constitutiv nr. 1458/05.05.2011, participarea Comunei Hurezani la constituirea acestei societăți fiind aprobată prin H.C.L. nr. 21/30.12.2010.

Din documentele depuse în cauză rezultă că societatea comercială este constituită în integralitate din capitalul social al unităților administrativ-teritoriale membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Valea Gilortului, care a delegat gestiunea către SC B. SRL pentru activități de precolectare, colectare și transport deșeuri menajere, cu excepția celor cu regim special.

De esența funcționării operatorului regional este așadar gestionarea prin delegare a serviciului de colectare a deșeurilor, în mod eficient și la aceeași parametri calitativi tuturor membrilor asociației, interesul fiind unul comun regional, nefragmentabil și mai ales, nesubordonat intereselor locale pe care unul sau altul dintre membrii asociați l-ar putea avea.

Toate aceste atribuții ale operatorului regional demonstrează pierderea trăsăturilor caracteristice unei societăți comerciale de interes local și transformarea ei într-o entitate însărcinată cu îndeplinirea unui serviciu public, anume gestionarea serviciilor de colectare deșeuri prin delegarea serviciilor conform contractului de delegare.

Scopul construirii societății fiind acela de a facilita accesarea de către autoritățile publice a fondurilor europene în condiții specifice stabilite de către organismele europene abilitate, dar și gestionarea în comun a serviciilor de utilități publice pe raza de competență a unităților administrativ teritoriale membre precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării modernizării și/sau și dezvoltării după caz a sistemelor de utilității publice aferentă acestor servicii.

Așadar, se poate observa că instituția juridică a operatorului regional a sistemului public de colectare a gunoiului menajer este distinctă de instituția juridică a societății comerciale de interes local, iar interesul propriu al primarului într-o astfel de entitate cu caracter regional însărcinată cu îndeplinirea unui serviciu public nu poate exista, din moment ce într-o astfel de entitate sunt reprezentate interesele fiecărui asociat din cadrul entității care a participat la capitalul entității respective, asociații participă în egală măsură în organele de conducere al acesteia și unitățile administrativ teritoriale asociate, exercită prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, un control direct asupra operatorului regional, similar controlului pe care îl exercită asupra departamentelor proprii, cu influență dominantă asupra tuturor deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului.

În consecință, în dezacord cu opinia judecătorului fondului, SC B. SRL, ca operator regional, activează într-un teritoriu ce excede interesului local al fiecărei unități administrativ-teritoriale ce are calitatea de acționar.

Față de cele expuse, Înalta Curte constată că s-a reținut în mod greșit legalitatea raportului de evaluare, întrucât în cauză nu sunt aplicabile disp.art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora funcția de primar este incompatibilă cu funcția de reprezentant al calității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților de interes local, întrucât mandatul primarului ca reprezentant al localității depășește sfera interesului local și se subordonează interesului regional.

În raport de cele reținute mai sus, Înalta Curte, în temeiul disp. art. 496 alin. (2) C. proc. civ. va admite recursul, va casa sentința și, rejudecând cauza, a admite acțiunea cu consecința anulării raportului de evaluare nr. 58823/G/II din 11.12.2013 emis de intimata A.N.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 122 din 17 aprilie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința și rejudecând cauza:

Admite acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Anulează raportul de evaluare nr. 58823/G/II din 11.12.2013 emis de A.N.I.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2015.