ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2893/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2893/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2893/2016
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin decizia nr. 1068 din 6 aprilie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, în Dosarul nr. x/44/2013* s-a admis recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați împotriva sentinței nr. 166 din 12 iunie 2015 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
A fost modificată în tot sentința recurată în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei decizii reclamanta SC A. SRL a formulat cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia și schimbarea Deciziei nr. 1068 din 06.04.2016 în sensul respingerii recursului promovat de către parata D.G.R.F.P. Galati, ca nefondat.
S-a arătat, în esență, ca prin recursul formulat D.G.R.F.P. Galați a criticat doar în parte hotărârea recurata (în privința relațiilor avute cu SC B. SRL și SC C. SRL) fapt ce impunea ca și soluția pronunțată sa vizeze strict relația cu cele doua societăți și nu intreaga hotărâre, iar contrar principiului disponibilității, al dreptului de dispoziție al părtilor, la pronunțarea hotărârii, instanța de recurs a avut în vedere toate operatiun le economice, inclusiv cele ce vizează relația reclamantei cu SC D. SRL și SC E. SRL, în acest fel acordând mai mult decât s-a cerut, respectiv ceea ce nu s-a cerut.
În drept, cererea de revizuire s-a întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Considerentele și soluția instanței de recurs
Înalta Curte constată că deși revizuenta a fost citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, conform dovezii anexate la dosar, aceasta nu și-a îndeplinit obligația legală.
Or, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 146/1997, precum și cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea revizuirii se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru și prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt și dispozițiile art. 326 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora: „Cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată”, iar potrivit art. 114 alin. (1) „la primirea cererii de chemare în judecată președintele sau judecătorul care îl înlocuiește va verifica dacă aceasta întrunește cerințele prevăzute de lege”.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.
Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 326 alin. (1) C. proc. civ., și ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea cererii de revizuire ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează cererea de revizuire formulată de SC A. SRL împotriva deciziei nr. 1068 din 6 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/44/2013*, ca netimbrată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 noiembrie 2016.