ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2787/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 18 februarie 2008,

reclamanta B.G.L. i-a chemat în judecată pe pârâții Consiliul local Câmpulung, primarul

localității Câmpulung și Guvernul României, investind Tribunalul Argeș, cu

acțiunea privind suspendarea executării și anularea Hotărârii Consiliului local

Câmpulung nr. 134/2007, recunoașterea dreptului său privind liberul acces la o

locuință A.N.L.

Reclamanta a mai solicitat

să se constate pe cale de excepție nelegalitatea pct. 3, capitolul A, anexa 11

la Normele Metodologice, aprobate prin H.G. nr. 60/2004, modificate prin H.G. nr.

816/1995.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că s-a adresat Primăriei Câmpulung la data de 14 ianuarie

2001, pentru a obține repartizarea unei locuințe A.N.L., având în întreținere un

minor ce i-a fost încredințat în urma desfacerii căsătoriei.

Primăria și-a întemeiat

refuzul pe lipsa unui loc de muncă pe teritoriul municipiului Câmpulung,

reglementare cuprinsă în dispozițiile pct. 3, capitolul A din anexa nr. 11 la

Normele Metodologice, aprobat prin H.G. nr. 60/2004, modificată prin H.G. nr. 816/1995.

Curtea de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ fiscal, sesizată potrivit competenței

instituită de dispozițiile Legii nr. 554/2004 a respins excepția de nelegalitate

invocată de reclamantă.

Instanța a apreciat că

excepția de nelegalitate este inadmisibilă, întrucât actele atacate au caracter

normativ iar dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr.

262/2004, se aplică actelor administrative unilaterale, cu caracter individual,

indiferent de data emiterii acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta B.G.L., susținând în esență că de modul de

soluționare a excepției invocate, depinde soluționarea de către Tribunalul

Argeș a fondului cauzei.

Cu privire la natura actelor

atacate se arată că acestea au caracter normativ și împotriva lor poate fi

promovată acțiunea directă în anulare, dar în aceeași măsură anularea acestui

act poate fi cerută și pe cale indirectă, prin controlul excepției de

nelegalitate.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 4

alin. (1) din Legea nr. 554/2006, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007,

„Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual,

indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui

proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

În speță însă, Normele

Metodologice aprobate prin H.G. nr. 60/2004, modificate prin H.G. nr. 816/2005

sunt acte cu caracter normativ, pentru anularea cărora recurenta-reclamantă are

acțiunea în anulare prevăzută de art. 11 alin. (2) pct. 4 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit acestor dispoziții,

„ordonanțele sau dispozițiile din ordonanțe care se consideră a fi

neconstituționale, precum și actele administrative cu caracter normativ care se

consideră a fi nelegale, pot fi atacate oricând”.

Pe fondul cauzei actul

administrativ supus controlului judecătoresc este legal, fiind emis de Guvernul

României, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată și al alin.

(2) din O.G. nr. 83/2003 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind

înființarea A.N.L., aprobată cu modificări prin Legea nr. 543/2003.

Actul a fost aprobat de

către Executiv prin însușirea proiectului întocmit de Ministerul

Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, organ de specialitate al administrației

publice centrale care exercită atribuții în acest domeniu, fiind avizat și de

Ministerul Justiției.

Prin adoptarea acestui act

normativ nu se încalcă drepturi fundamentale așa cum în mod greșit susține

recurenta, ci sunt stabilite și aplicate criteriile de repartizare a

locuințelor în regim de închiriere.

Așa fiind, hotărârea

instanței de fond care a respins excepția de nelegalitate invocată de

reclamantă va fi menținută, cu suplinirea motivării în sensul arătat.

Pe cale de consecință,

recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta B.G.L. împotriva sentinței civile nr. 81/F-C din 28 mai 2008 a

Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 iulie 2008.