ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1930/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1930/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1930/2016
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea formulată de executorul judecătoresc A., înregistrată sub nr. de mai sus pe rolul Judecătoriei Iași s-a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 203 din 24 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, la cererea creditoarei B. în contradictoriu cu debitorul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C. SA - prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași. Prin încheierea din 23 martie 2016 pronunțată de Judecătoria Iași, secția civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu fiind declinată în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 666 C. proc. civ., astfel cum a fost acesta modificat prin O.U.G. nr. 1 din 3 februarie 2016, publicată în M.Of. nr. 85/4.02.2016, demararea procedurii de executare silită a oricăror titluri executorii este condiționată de încuviințarea executării silite, dată de instanța de executare, în cadrul unei proceduri necontencioase, desfășurată în cameră de consiliu, fără citarea părților.
S-a apreciat că instanța de executare are de analizat, pe baza unui examen sumar, ce se rezumă, în principal la verificarea datelor din titlul executoriu dacă cererea de executare silită este de competența organului de executare sesizat de creditor, dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul constituie, potrivit legii, titlu executoriu, dacă întrunește condițiile de formă cerute de lege pentru a i se recunoaște puterea executorie, dacă cuprinde dispoziții care se pot aduce la îndeplinire prin executare silită, dacă există o creanță certă, lichidă și exigibilă.
S-a constatat că potrivit art. 651 C. proc. civ. "(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. (2) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare. (3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe. (4) În toate cazurile instanța de executare se pronunță prin încheiere executorie care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel."
S-a apreciat că din titlu executoriu în baza căruia s-a formulat cererea de executare silită, rezultă că debitorul este Statul Român prin C. SA București, cu sediul în București. Faptul că executarea silită urmează să fie efectuată prin poprire nu prezintă o excepție de la regulă, mai ales că popririle vizează conturile deschise la instituțiile bancare centrale.
Cum sediul debitoruluui Statul Român prin A. se află în raza de competență a Judecătoriei Sectorului 1 București, așa cum rezultă din H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale.
Prin Sentința nr. 6082 din 7 aprilie 2016, Judecătoria Sectorului 1 București a admis la rândul său excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași și, constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru regulator de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre au fost reținute următoarele considerente:
Prin cererea formulată de creditoarea B. executorului judecătoresc A. s-a solicitat executarea silită față de debitorul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C. SA - prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 203 din 24 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Suceava.
S-a reținut că prin cererea precizatoare din 16 martie 2016 executorul judecătoresc a arătat că solicită încuviințarea executării silite față de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, iar nu față de Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
S-a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. instanța de executare este instanța în circumscripția căreia se afla sediul debitorului și, că prin alin. (2) al aceluiași text legal s-a prevăzut în mod expres că soluționarea cererilor de încuviințare a executării silite aparține instanței de executare stabilite potrivit alin. (1). În condițiile în care debitorul Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași are sediul în județul Iași, s-a apreciat că instanța de executare competentă a soluționa cererea de încuviințare a executării silite indirecte este judecătoria Iași. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea formulată în cauza pendinte la 15 martie 2016, s-a solicitat încuviințarea executării silite în dosarul de executare nr. x/E/ 2016 BEJ A., a titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 203 din 24 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, la solicitarea creditoarei B. privind pe debitorul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C. SA - prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași.
Din titlu executoriu în baza căruia s-a formulat cererea de executare silită, rezultă că debitor este Statul Român prin C. SA București, cu sediul în București.
Potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor", iar alin. (3) prevede că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite ..."
Prin urmare, potrivit textului de lege sus-menționat, competența de soluționare a unei cereri privind încuviințarea executării silite, cum este cazul în speța de față, aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Din perspectiva celor expuse, Înalta Curte constată că în cauză, pentru stabilirea competenței de soluționare a cererii pendinte, prezintă relevanță sediul debitorului de la data sesizării organului de executare. Cum la data sesizării organului de executare sediul debitorului Statul Român prin C. SA București, este în București, având în vedere considerentele expuse și, constatând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2016.
Procesat de GGC - CL