ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1392/2017

Decizia nr. 1392/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul Dosarului nr. X/2/2017, adresată Curți de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, obligarea acestuia din urmă la comunicarea copiei certificatului de deces al rude de gradul I C., sub sancțiunea amendării pentru fiecare zi de întârziere și la plata de despăgubiri pentru danele morale și materiale.

La data de 25 ianuarie 2017, petenții A. și B. au formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina lor de către instanța de fond în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu de la 31 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. X/2/2017/a1, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu de la 31 ianuarie 2017 au formulat recurs petenții A. și B.

În susținerea recursului, aceștia argumentează în sensul că cererea de chemare în judecată este întemeiată pe solicitarea comunicării unor informații de interes public, cerere nesupusă vreunei taxe, contrar dispozițiilor Legii nr. 554/2004 și O.U.G. nr. 80/2013.

Recurenții-reclamanți consideră că intimatul Guvernul României deține informații referitoare la ruda de grad I, C., decedată în România, și, prin neanunțarea acestui fapt, produce prejudicii recurenților. Speța este, așadar, de interes general, Guvernul fiind obligat să anunțe din oficiu, în mod public, orice deces.

Recurenții-reclamanți mai susțin că, în lipsa comunicării informațiilor solicitate, și a certificatului de deces, nu se poate soluționa dosarul înregistrat pe rolul ANRP nr. "20845/CC" și litigiul asupra apartamentului în care locuiesc.

Intimatul Guvernul României a formulat întâmpinare la data de 04 aprilie 2017, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, invocând prevederile art. 200 și art. 457 C. proc. civ., precum și prevederile art. 129 din Constituția României.

Analizând cauza și încheierea atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul formulat de recurenții A. și B. este inadmisibil, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă."

Înalta Curte reține și că, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac

Raportat la datele speței de față, Înalta Curte observă că încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru este definitivă, nefiind supusă unei căi de atac, potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

În cazul contestațiilor privind modalitatea de stabilire și calcul a taxei judiciare de timbru, legiuitorul a prevăzut doar o singură cale de atac, și anume cererea de reexaminare ce urmează a fi soluționată de un alt complet al aceleași instanțe. Împotriva modalității de soluționare a cererii de reexaminare nu exista deschisă calea formulării unui recurs sau a oricărei căi de atac, indiferent de denumirea dată de parte.

În consecință, pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 525 alin. (1) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de reexaminare ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva încheierii din 31 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 aprilie 2017.

Procesat de GGC - GV