Decizia nr. 4000/2015 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 85/2014 a Curții de Apel Suceava

Obiectul cauzei Prin acțiunea înregistrată la data de 24 ianuarie 2014, pe rolul Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Botoșani, în contradictoriu cu intimații Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și A. în nume propriu și ca reprezentantă a minorului B. a solicitat să se dispună anularea Hotărârii nr. 702 din 4 decembrie 2013 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pronunțată în Dosarul nr. x/2013.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 85 din 6 mai 2014, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea promovată de Tribunalul Botoșani, în contradictoriu cu intimații Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și A. în nume propriu și ca reprezentantă a minorului B. și a anulat Hotărârea nr. 702/2013 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării București.

Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta A., solicitând casarea sentinței, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Procedura derulată în recurs Prin raportul întocmit în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., magistratul asistent a concluzionat în sensul anulării recursului ca insuficient timbrat, prefigurând incidența alin. (5) al aceluiași articol. După analiza raportului în completul de filtru, acesta s-a comunicat părților pentru a formula un punct de vedere. Intimatul-reclamant Tribunalul Botoșani a formulat punct de vedere asupra raportului, solicitând anularea recursului, în baza art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cererea de recurs, se constată că aceasta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (2) teza I C. proc. civ., care prevede obligația de a atașa la cererea de recurs dovada achitării taxei de timbru, conform legii, în cuantumul datorat pentru exercitarea căii de atac. Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă nu a atașat la cererea de recurs dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 75 lei, în completare, până la concurența sumei de 100 lei, datorată conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 și nu a complinit această lipsă nici după pronunțarea încheierii din 18 noiembrie 2014, în Dosarul nr. x/39/2014/a1, prin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei de timbru. Prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. arată că mențiunile de la alin. (2) al aceluiași art., sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca insuficient timbrat.