ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1000/2015

Decizia nr. 1000/2015 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii judiciare; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 16 iulie 2014 sub nr. x/40/2014, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele B. și C. Iași, a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. 794 din 30 aprilie 2014, anularea în parte a Ordinului președintelui B. nr. 894 din 29 aprilie 2014 și anularea Deciziei nr. 794 din 30 aprilie 2014 emisă de C. Iași. 2. Hotărârea primei instanțe aflate în conflict; Prin sentința civilă nr. 1414 din 12 septembrie 2014, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei de competență materială a Tribunalului Botoșani, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. în contradictoriu cu intimata B., în favoarea Curții de Apel Suceava.

3. Hotărârea celei de-a doua instanțe aflate în conflict; Prin sentința civilă nr. 12 din 20 ianuarie 2015, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Suceava, a declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Tribunalului Botoșani, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. 4. Regulatorul de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 C. proc.

civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat suspendarea executării și anularea Deciziei nr. 793 din 30 aprilie 2014 emisă de C. Iași prin care a fost eliberată din funcția publică de conducere de șef birou al Serviciului Juridic din cadrul D. Botoșani și anularea Ordinului nr. 849 din 29 aprilie 2014 al președintelui B. prin care a fost aprobat statul de funcții al C. Iași în care nu mai figurează funcția de șef birou al Serviciului Juridic din cadrul D. Botoșani.

De asemenea, a solicitat reîncadrarea pe postul deținut anterior eliberării din funcție și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite. Constatând că obiectul litigiului privește raportul de serviciu al funcționarului public, Înalta Curte reține că în această situație devin aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei. Astfel, dispozițiile arătate prevăd faptul că sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.

Înalta Curte reține că în cauza dedusă judecății sunt aplicabile, în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei, dispozițiile din Legea privind statutul funcționarilor publici, având în vedere obiectul cauzei ce privește drepturi în legătură cu raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special. Întrucât litigiul privește drepturi în legătură cu raportul de serviciu al funcționarului public, competența materială se stabilește exclusiv în temeiul dispozițiilor din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost completată și modificată, fără a avea în vedere criteriul locului ocupat de organul emitent al actului atacat, conform Legii contenciosului administrativ. În consecință, având în vedere considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc.

civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. în favoarea Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2015.