ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3375/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3375/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 3375/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecția Judiciară, anularea sentinței civile nr. 594 din 05 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a, în Dosarul nr. x/2/2014, invocând prevederile art. 509 pct. 9 C. proc. civ.
Hotărârea primei instanțe
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1235 din 30 aprilie 2014, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate formulată de revizuent, ca inadmisibilă, a admis excepția netimbrării și, în consecință, a anulat cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecția Judiciară, ca netimbrată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, care vizează atât sentința ce formează obiectul cererii de revizuire, cât și prevederile O.U.G. nr. 80/2013, nu întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate.
Astfel, prima instanță a reținut că, față de prevederile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, pot face obiectul unei sesizări a Curții Constituționale doar legile sau ordonanțele ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, iar nu hotărâri judecătorești, prin urmare cererea de sesizare care vizează sentința nr. 594 din 05 martie 2015 este inadmisibilă.
Totodată, a apreciat că este inadmisibilă și cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 80/2013, în speță revizuentul nu și-a îndeplinit obligația de a preciza dacă excepția privește întregul act normativ ori parțial, caz în care se impunea să indice prevederile considerate neconstituționale și articolele din Constituție în raport cu care se invocă excepția.
Referitor la cererea de revizuire, prima instanță a făcut aplicarea art. 197 C. proc. civ., având în vedere că partea nu și-a îndeplinit obligația de a depune la dosar dovda achitării taxei judiciare de timbru însumă de 100 lei, conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuentul A., solicitând admiterea acestuia pentru motivele prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., fără a atașa și dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru respectva cale de atac.
Apărarea intimatei
Prin întâmpinare, intimata a invocat excepția tardivității recursului în ceea ce privește respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale și excepția inadmisibilității recursului referitor la anularea cererii de revizuire, conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Argumente de fapt și de drept relevante
1.1. Cu privire la recursul declarat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a sentinței ce formează obiectul cererii de revizuire și a prevederilor O.U.G. nr. 80/2013 Înalta Curte constată că este tardiv formulat.
Astfel, recursul formulat de recurent a fost depus la registratura Curții de Apel București la data de 15 iunie 2015, în timp ce sentința recurată a fost pronunțată în data de 30 aprilie 2015, astfel că termenul de 48 de ore de la pronunțare în care se poate ataca hotărârea prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale prevăzut la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, a fost depășit.
1.2. Cu privire la recursul declarat împotriva soluției de anulare a cererii de revizuire, ca netimbrată, Înalta Curte constată că recurentul nu a atașat la cererea de recurs dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, obligație dispusă în sarcina acestuia prin rezoluția din 15 iulie 2015.
Totodată, reține că prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. arată că mențiunile prevăzute la (…) și cele de la 486 alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 185 alin. (1) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în privința soluției de respigere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, ca tardiv formulat, și va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva soluției asupra cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 1235 din 30 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în privința soluției de respigere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat împotriva aceleiași sentințe, în privința soluției asupra cererii de revizuire.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2015.