ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1782/2017

Decizia nr. 1782/2017

Deliberând, constată că prin sentința nr. 46 pronunțată în data de 3 martie 2014, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A. SA în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene și a anulat decizia nr. 159 din 27 martie 2013 și procesul-verbal nr. 620658 din 16 ianuarie 2013 emise de pârât.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

Invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. (2010), recurentul solicită casarea sentinței și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare iar în subsidiar respingerea acțiunii.

În susținerea primului motiv de casare, recurenta arată că prima instanță a nesocotit apărările formulate prin întâmpinare în sensul că nu a indicat considerentele pentru care le-a înlăturat.

Referitor la cel de-al doilea motiv de casare, susține că instanța a încălcat dispozițiile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 și a reținut în mod greșit că a fost încălcat principiul neretroactivității legii deoarece legea nouă (O.U.G. nr. 66/2011) a fost aplicată doar sub aspect procedural în activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Au fost încălcate și dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din aceeași ordonanță de urgență prin faptul că în mod greșit s-a reținut că reclamanta intimată nu ar fi săvârșit nicio neregulă, în ciuda faptului că neregula a fost detaliată în cuprinsul procesul-verbal nr. 620658 din 16 ianuarie 2013 emis de recurent prin Oficiul de Plăți și Contractare Phare.

Referitor la presupusa nemotivare a actelor administrative, recurentul arată că prima instanță a nesocotit dispozițiile art. 21 alin. (17) din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 10 din H.G. nr. 875/2011 care reglementează modelul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, respectat întocmai de recurentă.

Înalta Curte constată că ambele motive de casare sunt întemeiate.

Astfel, Curtea de Apel Suceava a admis acțiunea pentru următoarele trei considerente:

- procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 620658 din 16 ianuarie 2013 (în continuare, procesul-verbal) aduce atingere principiului neretroactivității legii civile deoarece aplică O.U.G. nr. 66/2011 unor fapte anterioare intrării sale în vigoare;

- nu sunt îndeplinite condițiile pentru a reține în sarcina reclamantei intimate vreo neregulă în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 deoarece procesul-verbal nu menționează acțiunea sau inacțiunea care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene sau fondurile publice și nu menționează caracterul necuvenit al plățiilor efectuate de reclamantă;

- actele administrative contestate sunt nemotivate.

Toate cele trei considerente sunt nelegale și, în parte, nemotivate.

Astfel, referitor la principiul neretroactivității, potrivit art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, act normativ care a stat la baza controlului și a întocmirii procesului-verbal contestat, „Activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor O.G. nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare.”

Este adevărat că textul permite interpretarea per a contrario, potrivit căreia O.U.G. nr. 66/2011 se aplică pentru activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care nu sunt în desfășurare la data intrării acesteia în vigoare, chiar dacă acestea au fost săvârșite sub imperiul O.G. nr. 79/2003, așa cum este cazul în speță, iar pentru acest considerent, coroborat cu faptul că O.U.G. nr. 66/2011 permite aplicarea normelor de drept substanțial din cuprinsul acesteia unor nereguli săvârșite în intervalul temporal în care era în vigoare O.G. nr. 79/2003, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțional art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.

Totuși, Înalta Curte are în vedere prioritatea dreptului Uniunii Europene și împrejurarea că prin Hotărârea Curții de Justiție a U.E. din 26.05.2016 pronunțată în cauzele conexe C-260/14 și C-261/14 s-a stabilit, printre altele, că „Principiile securității juridice și protecției încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecții financiare reglementate printr un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziții în materia atribuirii unor contracte de achiziții publice, cu condiția să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situații apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, care trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale.”

Deși Hotărârea se referă la corecții financiare (în speță nu s-au stabilit corecții, ci s-a hotărât recuperarea întregii creanțe bugetare afectată de nereguli), considerentele care stau la baza ei sunt semnificative și în prezenta cauză deoarece arată că reglementarea nouă (O.U.G. nr. 66/2011) se aplică efectelor viitoare ale unei situații apărute sub imperiul unei reglementări anterioare (O.G. nr. 79/2003).

Or, în speță, procesul verbal se rezumă să constate nereguli și să dispună obligarea reclamantei intimate la restituirea creanței bugetare afecte de nereguli ceea ce înseamnă că se aplică doar efectelor viitoare intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 ale contractului finanțat prin măsurile ISPA; toate efectele juridice produse între momentul încheierii contractului și momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 sunt păstrate.

Referitor la neregula reținută în sarcina reclamantei intimate, plecând în mod greșit de la ipoteza că actele administrative sunt nemotivate, instanța de fond a concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 pentru a reține existența unei nereguli, fără să arate care condiții nu sunt îndeplinite.

În fapt, din cuprinsul procesului verbal rezultă că neregula constă în încălcarea de către reclamanta intimată a clauzelor 4.2 și 1.5 referitoare la „Garanția de bună execuție” și la „Prioritatea documentelor” din contractul nr. 04 „Lucrări de reabilitare pentru rețelele de distribuire a apei și de canalizare din municipiul Botoșani” și că această împrejurare a produs un prejudiciu de 44.421,62 euro; de asemenea, s-a reținut că s-a plătit nejustificat suma de 0,01 euro.

Judecata fondului constă în verificarea acestor aspecte în raport cu legea în vigoare la data faptelor.

Împrejurarea că această verificare presupunea analiza întregii documentații care a stat la baza întocmirii procesului-verbal nu reprezintă lipsă de motivare deoarece este uzual ca actul administrativ să facă trimitere la acte preparatorii fără să încorporeze explicit conținutul acestora.

În consecință, pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 497 C. proc. civ., sentința recurată va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței nr. 46 din 3 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2017.