ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 111/2017

Decizia nr. 111/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/32/2012 la Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. Gura Văii a chemat în judecată pârâtul B., solicitând anularea Procesului verbal de constatare din 26 august 2012 și a Deciziei nr. 368047 din 14 mai 2012 emise de pârât. S-a solicitat totodată, suspendarea actelor administrate atacate.

Prin sentința civilă nr. 215 din 26 octombrie 2012 Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și a anulat acțiunea reclamantei.

Recursul declarat împotriva sentinței de către reclamant a fost admis prin Decizia civilă nr. 1810 din 8 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, hotărârea recurată fiind casată iar cauza trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.

După reînregistrarea cauzei pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul a formulat cerere de chemare în garanție a Consiliului Județean Bacău, solicitând obligarea chematului în garanție la plata sumei de 2.225.375,90 lei reprezentând prejudiciu creat bugetului Comunității Europene.

Chematul în garanție - Consiliul Județean Bacău a formulat întâmpinare și a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului Județean Bacău, excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție și, pe fond, respingerea cererii de chemare în garanție.

Prin sentința nr. 70/2016 din 24 Iunie 2016, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul A. Gura Văii, în contradictoriu cu pârâtul C. și chematul în garanție Consiliul Județean Bacău, a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilității invocate de chematul în garanție și a respins cererea de chemare în garanție.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, la data de 6 septembrie 2006 între Consiliul Județean Bacău, în calitate de beneficiar intermediar și A. Gura Văii, în calitate de beneficiar final, a fost încheiat Acordul final nr. 7033/3485/2006 privind asigurarea de asistență financiară nerambursabilă din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, pentru finanțarea/ rambursarea cheltuielilor efectuate pentru repunerea la stadiul inițial a lucrărilor de infrastructură afectate de cele două valuri de inundații din anul 2005.

În urma cererii depuse la autoritatea de implementare (B.), conform acordului încheiat la 5 iulie 2007, A. Gura Văii i-a fost acordată suma de 2.225.375.90 lei pentru realizarea obiectivului „Lucrări de refacere pentru redarea în circulație a drumului de acces la amplasamentul Rotunda”.

Prin procesul verbal de constatare nr. 366.086 încheiat de pârât la 28 februarie 2012 echipa de control a reținut că bugetul Comunității Europene a fost prejudiciat cu suma de mai sus, lucrările decontate nefiind eligibile pentru că:

a) drumul de acces nu făcea obiectul repunerii în funcțiune întrucât nu era infrastructură rutieră și nu conducea spre vreo așezare înainte de inundațiile din 2005;

b) drumul nu se încadra în categoriile județean, local, național sau comunal;

c) drumul de acces nu a fost afectat de inundațiile din lunile iulie - august 2005, iar Consiliul Județean nu deținea nici un titlu asupra acestuia;

Contestația formulată de reclamant împotriva procesului verbal a fost respinsă prin Decizia nr. 368 din 14 mai 2012.

Criticile formulate de reclamantă prin acțiunea dedusă judecății cu privire la actele contestate au fost respinse și s-a arătat că potrivit art. 3 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (Consiliul Europei) nr. 2012/2002 din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, Fondul are ca obiectiv acoperirea unei părți a cheltuielilor publice efectuate de statele afectate de catastrofe naturale majore în scopul de a ajuta statul beneficiar să desfășoare, în funcție de tipul catastrofei, repunerea imediată în funcțiune a infrastructurilor și a echipamentelor în domeniul energiei, apelor și apelor reziduale, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și învățământului.

Ca urmare a încheierii între Comisia Europeană și Guvernul României a Acordului de implementare a Deciziei Comisiei Europene nr. C(2006) 3482 privind acordarea unui împrumut nerambursabil din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în temeiul H.G. nr. 1274/2006 a fost încheiat între Cancelaria primului ministru și B. (în calitate de autoritate de implementare) Acordul de implementare subsidiar nr. 1. Potrivit acestuia sumele alocate din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene sunt destinate în exclusivitate acoperirii cheltuielilor pentru repunerea la stadiul inițial a lucrărilor de infrastructură cum sunt refacerea infrastructurii de transport rutier, drumuri județene, drumuri comunale, străzi comunale, poduri, podețe, diguri etc. (pct. 8.1.1.3) și, pentru a fi considerate eligibile, cheltuielile efectuate nu pot acoperi toate costurile de reconstrucție. Dacă prin lucrările de reconstrucție totală se obțin îmbunătățiri, costurile adiacente nu pot face subiectul decontării prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene; cheltuielile efectuate trebuie să se rezume la readucerea lucrării de infrastructură la stadiul inițial de dinaintea inundațiilor din 2005, cheltuielile suplimentare neputând fi decontate.

Aceste dispoziții au fost reluate în acordurile încheiate cu beneficiarul intermediar, Consiliul Județean Bacău și cu beneficiarul final, A. Gura Văii. În acest din urmă acord, la pct. 6.1 se prevede expres că beneficiarul final răspunde de legalitatea și corectitudinea tuturor informațiilor tehnice, economice, financiare și administrative conținute în documentele justificative prezentate în dosarele cu lucrări (operațiuni eligibile) înaintate spre aprobare și finanțare Autorității de implementare prin beneficiarul intermediar. Totodată pct. 6.9 prevede că beneficiarul final va restitui prin beneficiarul intermediar, către autoritatea de implementare, orice cheltuieli plătite prin Fondul de Solidaritate Al Uniunii Europene și declarate ulterior neeligibile ca urmare a unei misiuni de audit/control a Comisiei Europene sau a unei autorități competente naționale, inclusiv al Autorității de coordonare sau al Autorității de implementare (în cazul de față B.).

În raport de cele arătate s-a considerat că este lipsit de relevanță faptul că lucrarea s-a realizat ca urmare a emiterii Hotărârii D. Bacău nr. 9/2005 sau că decontarea lucrărilor s-a realizat ca urmare a includerii de către D. în lista lucrărilor prioritare ce trebuiau executate ca urmare a valului II de inundații din anul 2005, răspunderea pentru legalitatea și corectitudinea tuturor informațiilor tehnice, economice, financiare și administrative revenind beneficiarului final.

Deși reclamantul susține că drumul spre Rotunda face parte din categoria drumurilor comunale, făcând legătura cu acest cartier al comunei, omite să menționeze că, anterior inundațiilor, acest cartier nu exista, cele 303 familii fiind strămutate pe acest amplasament după producerea acestora. De altfel prin adresa din 24 noiembrie 2008 instituția prefectului Județului Bacău a precizat expres că necesitatea refacerii drumului în regim de urgență a apărut ca urmare a hotărârii de strămutare a familiilor de romi, ceea ce presupune că nu acesta nu constituia un obiectiv prioritar ce trebuia refăcut în regim de urgență.

La momentul inundațiilor drumul era doar un drum de pământ deteriorarea lui fiind cauzată de curgerea apelor de pe versanți, în zona acestuia terenul nefiind inundat (Studiul de fezabilitate întocmit de SC E. SRL). Mai mult dintr-un drum de pământ, în urma lucrărilor de refacere acesta a fost transformat într-un drum pietruit, realizându-se astfel lucrări care au depășit pe cele necesare refacerii drumului, încălcându-se astfel prevederile acordurilor menționate mai sus.

După cum rezultă chiar din acțiunea introductivă, la momentul demarării demersurilor pentru refacerea drumului și strămutarea familiilor de etnie romă pe amplasamentul Rotunda, drumul nu se afla în proprietatea sau administrarea A. Gura Văii. Din acest motiv s-a solicitat A. Onești, prin adresa din 2 octombrie 2005, luarea în administrare a drumului de acces, pe tronsonul Biserica din Slobozia, până la intrarea pe teritoriul com. Gura Văii, pe o lungime de 2,2 km. Darea în administrarea s-a realizat prin Hotărârea A. Onești nr. 35 din 10 aprilie 2008 iar preluarea în administrare prin Hotărârea A. Gura Văii nr. 31 din 31 iulie 2008, după data încheierii lucrărilor, drumul rămânând însă în continuarea în domeniul public al municipiului Onești care nu a emis, nici în anul 2012, o hotărâre de clasificare a acestuia (adresa primarului municipiului Onești din 7 mai 2012, adresă care infirmă adresa din 4 mai 2012 invocată de reclamant drept dovadă a apartenenței drumului la categoria de drum comunal). Prin urmare la momentul demarării lucrărilor el nu se încadra în niciuna din categoriile drum județean, local, comunal sau național.

Urmare a aspectelor arătate mai sus autorizația de construire a fost eliberată la data de 19 iunie 2007, deci după încheierea lucrărilor în decembrie 2006, ceea ce înseamnă că dosarul cuprinzând cererea de rambursare și finanțare era incomplet deși beneficiarului final îi revenea obligația, conform pct.. 5.3 din acordul de implementare, de a depune la dispoziția autorității de implementare un dosar complet de documente.

Examinând cu prioritate excepțiile lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilității cererii de chemare în garanție, Curtea le-a respins, dispozițiile art. 21 alin. (1) și (5) din Legea nr. 214/2001, pe care a fost întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive vizând aspecte ce țin de statutul și sursele de finanțare ale Consiliului Județean Bacău. Cât privește inadmisibilitatea cererii de chemare în garanție Curtea a constatat că dispozițiile art. 60 și art. 61 alin. (2) C. proc. civ. pun la îndemâna reclamantului un astfel de instrument juridic.

Analizând pe fond cererea de chemare în garanție Curtea a constatat că este nefondată, dispozițiile acordului final de implementare nr. 7033/3485/2006 fiind lipsite de orice echivoc atunci când stabilesc în sarcina beneficiarului final răspunderea pentru legalitatea și corectitudinea tuturor informațiilor tehnice, economice, financiare și administrative conținute în documentele justificative prezentate în dosarele cu lucrări (operațiuni eligibile) înaintate spre aprobare și finanțare Autorității de implementare prin beneficiarul intermediar.

Ținând seama și de dispozițiile pct. 6.9 care prevăd că beneficiarul final va restitui prin beneficiarul intermediar, către autoritatea de implementare, orice cheltuieli plătite prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene și declarate ulterior neeligibile, instanța a constatat nefondate pretențiile reclamantului și a respins ca nefondată cererea de chemare în garanție.

Împotriva sentinței nr. 70 din 24 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A. Gura Văii.

S-a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând cauza pe fond, admiterea cererii reclamantului astfel cum a fost formulată și, în subsidiar, admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza pe fond, admiterea cererii de chemare în garanție și să se dispună obligarea Consiliului Județean Bacău la plata sumei de 2.225.375,90 lei echivalent a 634.697,37 euro, cu titlu de prejudiciu creat Bugetului Consiliului European.

În motivele de recurs a fost criticată soluția instanței de fond ca fiind lipsită de temei legal, în sensul că nu cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția și nu a reținut împrejurările de fapt dovedite în cauză.

Au fost criticate susținerile instanței de fond potrivit cărora la momentul demarării lucrărilor drumul nu se încadra în niciuna din categoriile: județean, local, național sau comunal, întrucât potrivit Adresei din 2012 emisă de Municipiul Onești prin Decizia nr. 28/1998 privind încadrarea drumurilor publice din județul Bacău s-a prevăzut că drumul de legătură dintre cartierul Slobozia și satul Rotunda este drum comunal, iar acest drum este în prezent în administrarea A. Gura Văii, potrivit Hotărârii A. nr. 31 din 7 februarie 2008.

Faptul că în anul 2005 acest drum comunal nu era în administrarea A. Gura Văii nu are nicio relevanță sub aspectul eligibilității sumei decontate din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene întrucât Regulamentul Consiliului European nr. 2012/2012 din 11 noiembrie 2002 impune ca aceste fonduri să fie destinate acoperirii cheltuielilor de infrastructură de transport rutier, drumuri județene, drumuri comunale, străzi comunale, fără nicio condiție cu privire la autoritatea care administrează infrastructura.

A fost invocat faptul că în anul 2005 a fost întocmit Proiectul Tehnic „Lucrări de refacere pentru redarea în circulație a drumului de acces la amplasamentul Rotunda - com. Gura Văii, județul Bacău” de către SC E. SRL, iar la baza acestuia a stat Planul de amplasare în zonă nr. 6075 din 26 mai 2005, precum și Referatul nr. 328 din 23 decembrie 2005, în baza căreia s-a obținut certificatul de urbanism.

Lucrările de refacerea acestui drum au constat strict în redarea în circulație a acestui tronson de drum comun, iar pentru a putea fi circulat efectiv (întrucât fusese grav afectat de inundațiile din vara anului 2005) se impunea consolidarea și pietruirea lui, nefiind încălcate prevederile art. 5 din H.G. nr. 1274/2006 și nu are relevanță faptul că autorizația de construire a fost eliberată la data de 19 iunie 2007 raportat la categoria lucrărilor efectuate.

Obținerea finanțării pentru refacerea drumului de acces la amplasamentul Rotunda - com. Gura Văii a fost introdusă în Lista lucrărilor grav afectate/distruse de calamități conform prevederilor H.G. nr. 904/2005 prin Hotărârea D. nr. 9/2005, conform raportului de sinteză prin care s-a constatat faptul că pe raza comunei Gura Văii a fost afectat și drumul comunal pe o lungime de 28 km, având ca și cauză a afectării precipitațiile abundente și scurgerile de pe versanți.

Atât Hotărârea Consiliului Județean pentru Situații de Urgență nr. 9 din 18 octombrie 2005, precum și completarea acestei hotărâri cu Anexa nr. 6 au fost avizate de către președintele Consiliului Județean Bacău.

Prin Hotărârea Consiliului Județean Bacău nr. 9 din 18 octombrie 2005, nr. 3 din 24 august 2008 și nr. 4 din 30 august 2005, din suma repartizată Județului Bacău conform H.G. nr. 9047/2005 pentru obiectivul „Lucrări de refacere pentru redarea în circulație a drumului de acces la amplasamentul Rotunda” a fost alocată, într-o primă etapă, suma de 1.500.000 lei.

Au fost invocate prevederile art. 19 alin. (1) lit. f), g) și h) și art. 27 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice.

Legalitatea obținerii sumelor nerambursabile din Fondul de solidaritate a Uniunii Europene a fost verificată și aprobată de către Instituția prefectului, Consiliul Județean Bacău, autoritatea coordonatoare, respectiv Cancelaria primului ministru, precum și de către B., în calitate de autoritate de implementare, astfel că recurenta susține că nu a aut nicio putere decizională cu privire la lucrările ce trebuiau executate în regim de urgență pentru înlăturarea consecințelor inundațiilor din anul 2005 și nici cu privire la finanțarea și ulterior decontarea acestor lucrări din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

În condițiile în care vor fi înlăturate apărările ce au vizat cererea de chemare în judecată, recurenta a solicitat admiterea recursului și obligarea chematului în garanție, județul Bacău, la plata sumei de 225.375,90 lei, echivalent a 634.697,37 euro, cu titlu de prejudiciu creat Bugetului Comunității Europene având în vedere dispozițiile art. 87 din Legea nr. 215/2001 și obligația convențională raportat la Acordul final încheiat între Consiliul Județean Bacău și A. Gura Văii la 6 septembrie 2006, unde în art. 5 sunt enumerate drepturile și obligațiile beneficiarului intermediar Consiliul Județean Bacău.

Lucrările au fost începute și au fost decontate din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene în conformitate cu prevederile art. 5 pct. a) ale H.G. nr. 1274/2006 și a acordurilor încheiate între B., ca autoritate de implementare și Consiliul Județean Bacău, ca beneficiar intermediar și A. Gura Văii, ca beneficiar final.

Potrivit Acordului final încheiat între Consiliul Județean Bacău și A. Gura Văii și între B. și Consiliul Județean Bacău, toate documentele înaintate către Autoritatea de implementare s-au făcut prin beneficiarul intermediar Consiliului Județean Bacău, iar cu Adresa din 22 august 2006, recurentul a înaintat întreaga documentație privind realizarea obiectivului.

Consiliul Județean Bacău, în calitate de beneficiar intermediar, a avut responsabilitatea de a analiza și identifica lucrările eligibile care puteau fi finanțate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, iar lucrarea a fost decontată la propunerea acestuia.

În drept, au fost invocate prevederile art. 304

1

C. proc. civ. și art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Intimatul C. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului.

Chematul în garanție - Consiliul Județean Bacău a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr. 70 din 24 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în privința cererii de chemare în garanție a Consiliul Județean Bacău.

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a fost învestită cu acțiunea în anulare a Procesului-verbal de constatare din 26 august 2012 și a Deciziei nr. 368047 din 14 mai 2012 emise de B., prin care s-a dispus restituirea de către reclamantul A. Gura Văii a sumei de 2.225.375,90 lei, echivalentul a 634.697,37 euro întrucât obiectul supus refacerii nu a fost afectat de inundațiile din valul II și pentru că la data depunerii cererii de rambursare, drumul de acces la amplasamentul Rotunda se afla în administrarea și proprietatea A. a Municipiului Onești.

Instanța de fond a respins acțiunea reclamantelor dar și cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean Bacău pe care reclamantul A. Gura Văii a formulat-o, dar criticile recurentului referitoare la ambele aspecte analizate de instanța de fond sunt nefondate.

Prima critică a recurentului a vizat nemotivarea hotărârii instanței de fond.

Potrivit art. 304 pct. 7 C. proc. civ. hotărârea este nelegală „când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii”.

Potrivit art. 261 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea instanței de fond trebuie să cuprindă, între altele, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care au fost înlăturate susținerile părților. Acest text a consacrat principiul potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 304 pct. 7 C. proc. civ., rolul textului fiind acela de a se asigura o bună administrare a justiției și pentru a se putea exercita controlul judiciar de către instanțele superioare.

Din analiza hotărârii atacate se constată că aceasta este motivată, a fost prezentată situația de fapt, a fost motivată în drept și au fost prezentate argumentele pentru care au fost înlăturate susținerile reclamantului cu privire la nelegalitatea și netemeinicia cererii de chemare în judecată și a cererii de chemare în garanție, astfel că aceste critici sunt nefondate.

Criticile recurentului ce au vizat fondul cauzei sunt și ele nefondate.

În mod corect instanța de fond a menținut actele contestate pentru că la momentul derulării lucrărilor drumul pentru care a fost aprobată finanțarea din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene nu se încadra în niciuna dintre categoriile de drum județean, local, comunal sau național.

Pentru a demonstra că susținerile instanței de fond sunt greșite recurentul a invocat Adresa din 4 mai 2012 emisă de Primăria Municipiului Onești în care se precizează că nu a fost emisă o hotărâre de clasificare a drumului de acces către satul Rotunda, dar că, potrivit unei Decizii nr. 28/1983 privind încadrarea drumurilor publice din județul Bacău, drumul de legătură dintre cartierul Slobozia și satul Rotunda este drum comunal, având în vedere locația Rotunda cu 205 case, construite după inundațiile din anul 2005, dar aceasta nu poate fi un argument pentru modificarea hotărârii instanței de fond.

Mai întâi, deși în adresă se face referire la o decizie din 1988, aceasta nu a fost depusă la dosar, nu se cunoaște emitentul acesteia și, pe de altă parte, este greu de apreciat că în anul 1988 ar fi fost încadrat la categoria drum comunal un drum ce face legătura cu un amplasament (Rotunda) unde au fost strămutate 303 familii ca urmare a distrugerii locuințelor în urma inundațiilor din 2005, ceea ce înseamnă că chiar dacă drumul exista, în zona lui, anterior anului 2005 nu existau construcții, acestea fiind edificate ulterior, care urmare a strămutării persoanelor inundate în 2005.

Mai mult, la fila 24 - Dosar nr. x/32/2013 - vol. I, este depusă adresa din 7 mai 2012 emisă de Primăria Municipiului Onești din care rezultă că Decizia nr. 28/1988 a fost eronat menționată în Adresa din 2012.

Nu vor fi reținute susținerile recurentei potrivit cărora nu prezintă nicio relevanță faptul că în anul 2005 acest drum nu era în administrarea A. Gura Văii întrucât, chiar dacă sumele din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor cu infrastructura de transport, pentru a putea beneficia și a fi considerate eligibile aceste cheltuieli, se impune ca beneficiarul acestor sume să fie proprietarul acelei infrastructuri.

Nu sunt eronate nici aprecierile instanței de fond referitoare la faptul că dosarul de rambursare a fost incomplet raportat la data la care a fost eliberată autorizația de construire și că acest drum nu a fost inundat.

Așa cum a reținut și instanța de fond, la momentul inundațiilor drumul era unul de pământ, deteriorat din cauza scurgerilor de apă de pe versanți, dar în zona sa terenul nu a fost inundat, aspecte reliefate de Studiul de fezabilitate întocmit de SC E. SRL.

Deși era drum de pământ, acesta a fost transformat în drum pietruit, astfel că au fost încălcate prevederile art. 5 din H.G. nr. 1274 din 13 septembrie 2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare, contrar susținerilor recurentului, deoarece potrivit acestui text sumele primite de România de la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru înlăturarea efectelor/ pagubelor produse de cele două valuri de inundații din 2005 se folosesc pentru decontarea integrală/ parțială a cheltuielilor eligibile efectuate cu operațiunile de urgență întreprinse în baza contractelor de achiziții încheiate începând cu prima zi a producerii pagubelor ca urmare a inundațiilor.

În condițiile în care sumele au fost obținute pentru refacerea drumului de acces la amplasamentul Rotunda, recurentul nu a putut justifica de ce un drum de pământ era urgent a fi refăcut în drum pietruit.

Toate aspectele invocate de recurent ce au vizat emiterea Hotărârii D. nr. 9/2005 nu pot demonstra urgența refacerii drumului pietruit, deși acesta era un drum de pământ anterior, nefiind încadrat în nicio categorie de drum rutier.

Deși invocă faptul că nu a avut nicio putere decizională cu privire la lucrările ce trebuiau executate în regim de urgență pentru înlăturarea consecințelor inundațiilor din anul 2005, totuși se impune a fi amintit faptul că recurentul este beneficiarul final al finanțării acordate din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, iar Studiul de fezabilitate întocmit de SC E. SRL avea ca beneficiar A. al com. Gura Văii și a vizat „lucrări de refacere pentru redarea în circulație a drumului de acces la Amplasamentul Rotunda, com. Gura Văii, județul Bacău”.

Nu poate fi admisă nici solicitarea recurentului de admitere a cererii de chemare în garanție.

Instituția cererii de chemare în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau de despăgubire și poate fi formulată nu numai în cazul drepturilor garantate legal ori convențional, care reies din lege sau din contractul încheiat de părți, ci și ori de câte ori partea care ar cădea în pretenții s-ar putea întoarce împotriva altei persoane cu o cerere în despăgubire.

Totodată, pretențiile reclamantului împotriva pârâtului și ale acestuia din urmă împotriva chematului în garanție generează două procese distincte, iar avantajul instituției chemării în garanție este acela al evitării unui proces ulterior, întrucât instanța rezolvă atât cererea principală, cât și cererea de chemare în garanție, printr-o singură hotărâre, cu excepția reglementată de art. 63 alin. (2) C. proc. civ., respectiv atunci când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin chemarea în garanție, situație în care instanța poate dispune disjungerea ei spre a fi judecate în mod separat.

Chemarea în garanție a Consiliului Județean Bacău nu poate fi admisă în raport cu dispozițiile art. 87 din Legea nr. 215/2001, deoarece aceasta este o normă generală ce vizează coordonarea consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean de către Consiliul Județean Bacău.

Nici Acordul final încheiat între Consiliul Județean Bacău și A. Gura Văii la 6 septembrie 2016 nu poate justifica admiterea cererii de chemare în garanție.

Chiar dacă obiectivul „Lucrări de refacere pentru redarea în circulație a drumului de acces la amplasamentului Rotunda” a fost cuprins în Anexa la Hotărârea Consiliului Județean Bacău nr. 112 din 28 august 2005, așa cum rezultă din art. 6 pct. 6.1. din contractul final încheiat între Consiliul Județean Bacău - în calitate de beneficiar intermediar și A. Gura Văii la 6 septembrie 2006, beneficiarul final răspunde de legalitatea și corectitudinea tuturor informațiilor tehnice, economice, financiare și administrative conținute în documentele justificative prezentate în dosarele cu lucrări (operațiuni eligibile) înaintate spre aprobare și finanțare Autorității de Implementare prin beneficiarul intermediar.

Conform pct. 6.4 al art. 66 din același acord s-a prevăzut că beneficiarul final verifica, analiza și controla conținutul fiecărui dosar în parte, stabilind măsuri interne pentru verificarea realității operațiunilor eligibile și că valoarea lucrărilor din fiecare dosar trebuie să reflecte exclusiv cheltuielile efectuate cu readucerea lucrării de infrastructură la stadiul inițial de dinainte celor două perioade de inundații, iar cheltuielile suplimentare nu vor fi decontate.

Nu se contestă, așa cum prevedea Acordul final, faptul că toate documentele înaintate către autoritatea de implementare s-a făcut prin beneficiarul intermediar, respectiv Consiliul Județean Bacău, dar potrivit pct. 6.9 al art. 6 din același acord, beneficiarul final va restitui, prin beneficiarul intermediar, către autoritatea de implementare orice cheltuieli plătite din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene și declarate ulterior neeligibile, ca urmare a unei misiuni de audit/ control a Comisiei Europene sau a unei autorități competente naționale, astfel că nu se poate considera că cererea de chemare în garanție poate fi admisă.

Răspunderea exclusivă a beneficiarului final (A. Gura Văii) este prevăzută și în art. 9 din Acordul final, potrivit căruia: „În situația în care au fost plătite din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene sume care ulterior se dovedesc a fi plătite în mod greșit sau nejustificat, datorită unor nereguli sau fapte de natură penală, Autoritatea de Implementare va face toate demersurile necesare în vederea recuperării acestor plăți de la beneficiarul final.”

Față de aceste prevederi ale Acordului final încheiat și semnat de beneficiarul final rezultă că răspunderea este a acestuia iar obligațiile beneficiarului intermediar, Consiliul Județean Bacău, nu prevăd și pe cea de plată a sumelor considerate neeligibile și, de aceea, criticile recurentului sub aspectul respingerii cererii de chemare în garanție sunt și ele nefondate.

Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 5454/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recursul declarat de reclamantul A. Gura Văii împotriva sentinței civile nr. 70 din 24 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2017.