ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 579/2017

Decizia nr. 579/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 6222 din 5 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admis apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 3566 din data de 5 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2015, în contradictoriu cu intimata B. București.

A fost schimbată, în parte, sentința atacată în sensul că a fost admisă acțiunea, în parte, și obligată pârâta să recalculeze pensia reclamantei prin valorificarea salariilor brute atestate de adeverința din 4 februarie 2015, eliberată de SC C. SA București, completată cu adeverința din 24 iunie 2015 și adeverința din 1 octombrie 2015, precum și să-i plătească diferențele de pensie rezultate începând cu 1 iulie 2015 la zi, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. A fost menținută în rest sentința atacată. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta, la data de 26 ianuarie 2017, întemeiată pe dispozițiile ort 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., prin care a solicitat schimbarea, în parte, a deciziei atacate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecata în ceea ce privește obligarea pârâtei să recalculeze și să stabilească cuantumul coreei al pensiei cuvenite reclamantei și în conformitate cu adeverința din 4 iulie 2012, completată cu adeverințele din 15 ianuarie 2015 și din 1 octombrie 2015 emise de SC C. SA București, precum și privind obligarea pârâtei la plata diferențelor rezultate în urma recalculării pensiei pentru perioada 1 iulie 2015 la zi, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

În sinteză, revizuenta a invocat faptul că puterea de lucru judecat reținută de judecătorul fondului și ulterior în apel, nu poate fi admisa întrucât, în momentul pronunțării sentinței nr. 9934 din data de 24 octombrie 2014 a Tribunalul ului București, precum și a Deciziei civile nr. 2083 din 4 iunie 2015, in apelul îndreptat împotriva sentinței menționate, în Dosarul nr. x/3/2014, nu erau depuse la B. București adeverința nr. 141 din 15 ianuarie 2015, anexa la adeverința din 4 iulie 2012 și anexa din 01 octombrie 2015, emise de SC C. SA București, acte care însă stau la baza celei de-a doua cereri de chemare în judecată, ce a făcut obiect al Dosarului nr. x/3/2015.

De asemenea, între considerentele Deciziei civile nr. 2083 din 4 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/3/2014 și considerentele Deciziei civile nr. 6222 din 5 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/3/2015, în apel, exista contrarietate care nu se poate concilia, încălcându-se autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, consecința fund anularea parțială a celei de-a doua hotărâri. Examinând cererea de revizuire, în raport de dispozițiile ari, 248 alin. (1) coroborat cu art. 513 alin. (1) C. proc. civ., cu referire la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că aceasta este tardivă, urmând a fi respinsă ca atare, pentru considerentele ce succed; Cererea de revizuire este îndreptată împotriva Deciziei nr. 6222 din 5 decembrie 2016 a Curții de Apei București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, revizuenta susținând că este potrivnică sentinței civile nr. 9934 din 7 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2014, precum și împotriva Deciziei civile nr. 2083 din 4 iunie 2015, pronunțată în apel, în același dosar. Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi exercitată în termen de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În speță, ultima hotărâre dintre cele pretins potrivnice, respectiv Decizia nr. 6222 din 5 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a cărei anulare s-a solicitat pe calea revizuirii, este o hotărâre pronunțată în apel, în soluționarea unui conflict de muncă. Potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind conflictele de muncă și de asigurări sociale, iar potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din același cod, sunt hotărâri definitive deciziile date în apel, fără drept de recurs. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale evocate, rezultă că deciziile pronunțate în apel, în materia conflictelor de muncă, sunt definitive de la data pronunțării.

Așa fiind, în raport de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., având în vedere că hotărârea supusă revizuirii s-a pronunțat la 5 decembrie 2016, termenul legal pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit regulii prescrise de dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 181 alin. (1) pct. 3 din același cod, s-a împlinit ia data de 5 ianuarie 2017, o zi de joi. Cererea de revizuire a fost însă formulată peste termenul prevăzut de art. 511 alin, (1) pct. S C. proc. civ., fiind înregistrată la data de 21 ianuarie 2017 la registratura Curții de Apel București, secția a VlI-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, fiind depusă ia registratura acestei instanțe, așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 9 în dosarul Înaltei Curți.

Se constată, astfel, că cererea de revizuire a fost introdusă cu încălcarea termenului de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Se mai reține că, potrivit 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel Actul de procedură făcut peste termen este Iovii de nulitate". Articolul invocat prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege. Așa fiind, Înalta Curte urmează să dispună respingerea cererii de revizuire, ca tardivă, făcând astfel aplicarea sancțiunii decăderii, prevăzută de art. 185 alin, (1) C. proc.

civ., pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac. Pentru aceste considerente, cererea de revizuire va fi respinsă ca tardivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 6222 din 5 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 martie 2017.