ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2126/2016

Decizia nr. 2126/2016 Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 29 aprilie 2016 contestatoarea A. a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 27 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 09 mai 2016. La data de 06 septembrie 2016 s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil. Completul de filtru C2, constatând că sunt întrunite condițiile art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., a dispus, prin rezoluția din 13 septembrie 2016, comunicarea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului către părți, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților. La data de 17 octombrie 2016, constatându-se că se poate trece la examinarea recursului, s-a fixat termen de judecată pentru data de 08 noiembrie 2016, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul declarat, Înalta Curte constată că este prematur, pentru următoarele considerente: Se constată că pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost înregistrată cererea de apel formulată de Societatea B. împotriva sentinței nr. 7878 din 31.07.2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. La data de 27 aprilie 2016, în cadrul soluționării cererii de apel, intimata-contestatoare A. a formulat cerere de recuzare a unuia din membrii completului de judecată. Prin încheierea de ședință din data de 27 aprilie a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a respins cererea de recuzare formulată de intimata-contestatoare A., cu motivarea că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 42 C. proc.

civ., în sensul că nu a fost indicat niciun motiv care să ducă la concluzia că partea are îndoieli asupra imparțialității judecătorului recuzat. Împotriva încheierii de ședință din data de 27 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs contestatoarea A., solicitând admiterea căii de atac, dar fără a indica vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ.: „Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri”.

Hotărârea prin care se va soluționa cauza ce face obiectul prezentului dosar este o hotărâre definitivă, ce va fi pronunțată în soluționarea unui apel, în cadrul unui dosar având ca obiect contestație împotriva unei decizii de concediere. La data soluționării prezentului recurs, verificând fișa ECRIS a Dosarului nr. x/3/2013 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a constatat că cererea de apel nu a fost încă soluționată, având termen de judecată fixat la data de 23 noiembrie 2016. Prin urmare, recursul a fost declarat de contestatoare înainte de soluționarea cauzei, fără ca dosarul de apel să fi fost judecat, nefiind respectată, astfel, condiția impusă de art. 53 alin. (1) C. proc.

civ. În concluzie, față de dispozițiile legale anterior menționate, recursul este declarat prematur, nefiind încă soluționată cauza având ca obiect cererea de apel, ce urmează a fi finalizată cu pronunțarea unei hotărâri definitive. Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte urmează să respingă, ca prematur, recursul declarat de contestatoarea A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca prematur, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva încheierii de ședință din data de 27 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 08 noiembrie 2016.