ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3465/2015

Decizia nr. 3465/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, la data 8 iulie 2014, reclamanta Asociația A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, obligarea pârâtei să răspundă petițiilor sale, înregistrate la A.N.S.V.S.A. cu nr. 6988 din 03 aprilie 2014, nr. 7145 din 07 aprilie 2014 și nr. 7968 din 29 aprilie 2014.

Prin sentința civilă nr. 117 din 19 august 2014, Curtea de Apel Brașov a respins, ca fiind rămasă fără obiect, acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta A.N.S.V.S.A. la plata sumei de 1.390 lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta Asociația A., solicitând casarea sentinței în ce privește soluția pronunțată în raport cu petiția sa nr. 7968 din 29 aprilie 2014.

2.1. Motivele de casare

În susținerea recursului, recurenta-pârât a invocat motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

2.2. Principalele argumente invocate

Precizează că recursul său privește doar chestiunile de drept aferente petiției nr. 7968 din 29 aprilie 2014.

Apreciază că răspunsul intimatei nu se referă, în realitate, la obiectul concret al acestei petiții. Potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, replica autorităților trebuie să fie adecvată cererilor petiționarilor, răspunsul trebuind să se refere în mod clar la conținutul cererilor în chestiune.

Arată că nu a pretins ca intimata-pârâtă să dea curs favorabil cererilor sale din conținutul petiției, instanța de fond neavând în vedere finalitatea reglementării normative, anume aceea de a asigura petiționarului garanția unui răspuns care să se refere cel puțin la obiectul concret al tuturor solicitărilor conținute în petiție. Astfel, un răspuns care nu atinge problematica înfățișată de petent este asimilabil unei tăceri a autorității publice, în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, intimata-pârâtă ignorând, cu desăvârșire, cererile adresate.

Intimata-pârâtă A.N.S.V.S.A., prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că a răspuns, la data de 22.07.2014, cererilor formulate prin petiția nr. 7968 din 29 aprilie 2014.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 februarie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 27 mai 2015, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2. Cu privire la fondul recursului

4.2.1. Analiza motivelor de casare invocate

Înalta Curte, examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat.

În cauză, prin petiția înregistrată sub nr. 7968 din 29 aprilie 2014 la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, recurenta-reclamantă a solicitat autorității să trimită o echipă a Direcției Generale Control Oficiale care să dispună interzicerea activităților din adăpostul public al câinilor fără stăpân din Slatina, zona Sărăcești, să sancționeze funcționarii din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Olt, să o informeze cu privire la momentul efectuării controlului și să sesizeze organele de cercetare penală în legătură cu natura infracțională a faptelor descrise în sesizare și să ia măsurile legale care se impun.

Prin Adresa nr. 7968 din 22 iulie 2014, intimata-pârâtă a informat petenta cu privire la faptul că, la respectivul adăpost, au fost efectuate numeroase controale, în urma cărora au fost aplicate sancțiuni, atât sub forma amenzii, cât și prin emiterea unei ordonanțe de suspendare a activității pe o perioadă de 30 de zile. S-a comunicat faptul că, din data de 14.02.2014, adăpostul a trecut în gestiunea Primăriei Municipiului Slatina, care a demarat lucrări de întreținere și de renovare a spațiilor de cazare. Adăpostul a fost vizitat periodic de medici veterinari oficiali din cadrul D.S.V.S.A. Olt, în ceea ce privește stadiul lucrărilor și al remedierii deficiențelor, iar, urmare a remedierii acestora, fiind emis certificatul sanitar-veterinar nr. 8350 din 05 iunie 2014.

Înalta Curte apreciază că prima instanță a reținut în mod corect că acțiunea a rămas fără obiect, de vreme ce autoritatea pârâtă a răspuns petițiilor adresate, rezolvarea nefavorabilă a unei cereri adresate autorității neechivalând cu un refuz nejustificat sau cu nesoluționarea cererii.

Astfel, argumentele recurentei-reclamante, referitoare la neatingerea finalității art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002, de a asigura petiționarului garanția unui răspuns care să se refere la obiectul concret al solicitărilor, nu pot fi reținute, din cele consemnate anterior reieșind că răspunsul intimatei-pârâte întrunește condițiile impuse de lege.

Într-adevăr, refuzul de soluționare a unei cereri, exprimat de o autoritate publică, reprezintă un act administrativ asimilat, în condițiile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, dar această chestiune, invocată de recurenta-reclamantă, nu are relevanță în cauză, cât timp s-a reținut, legal și temeinic, conform celor arătate anterior, că intimata-pârâtă nu a refuzat nejustificat a răspunde solicitărilor sale, ci a transmis informațiile și aspectele referitoare la petiția nr. 7968 din 29 aprilie 2014.

De asemenea, a răspunde unei petiții nu înseamnă a și implementa pretențiile și solicitările expuse în aceasta. Faptul că răspunsul autorității intimate nu este considerat de către recurentă a fi satisfăcător nu poate duce la o decizie în recurs diferită de soluția instanței de fond, deoarece nu se poate reține o încălcare a legii de către instituția intimată.

4.2.2. Soluția instanței de recurs

Toate considerentele expuse converg către concluzia că soluția pronunțată de instanța de fond este legală, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat, potrivit art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Asociația A. împotriva sentinței civile nr. 117/F din 19 august 2014 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 noiembrie 2015.