ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1102/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1102/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1102/2017
Asupra conflictului negativ de
competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5
București,
la data de 7 aprilie 2017, B.E.J., B. a
solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu
reprezentat de contract de credit/garanție personală/ipotecă
mobiliară/imobiliară și accesorii din 29 aprilie 2010, până
la concurența sumei de 12.416,36 lei, ca urmare a cererii de executare
silita formulată de creditoarea SC A. SA împotriva debitorului C.
În drept, a invocat dispozițiile art. 666
alin. (1) C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr.
2772/2017 din 13 aprilie 2017, Judecătoria sectorului 5 București
a admis excepția necompetenței teritoriale și a decimat
competența privind soluționarea cererii către Judecătoria
Galați.
În motivare, instanța a
reținut că, potrivit mențiunilor din titlu executoriu, sediul
debitorului este în orașul Galați, astfel încât, conform
dispozițiilor art. 651 C. proc. civ., este competentă
Judecătoria Galați, în a cărei circumscripție își are
sediul debitorul.
Prin sentința civilă nr. 532/2017
din 24 mai 2017, Judecătoria Galați
a admis excepția
necompetenței teritoriale și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5
București.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că, la momentul sesizării organului de executare - 5
aprilie 2017, domiciliul debitorului, așa cum rezultă din
verificările efectuate în baza de date Direcția pentru Evidența Persoanelor
și Administrarea Bazelor de Date, era în municipiul București, aflat
în circumscripția Judecătoriei sectorului 5 București.
Așadar, nu domiciliul debitorului de la data încheierii contractului de
credit are relevanță pentru stabilirea competenței
instanței, ci domiciliul de Ia data declanșării procedurii de
executare, prin înregistrarea de către creditor Ia sediul executorului
judecătoresc a cererii de executare.
Cu privire la conflictul negativ de
competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată
în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (
1) C.
proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
La data de 5 aprilie 2017, creditoarea SC A. SA
a înregistrat la B.E.J., B., cererea de executare silită împotriva debitorului
C.
,
în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit din
29 aprilie 2010, ce a fost înaintată Judecătoriei sectorului 5
București, de către executorul judecătoresc, la data de 7
aprilie 2017, solicitându-se încuviințarea executării silite.
Potrivit dispozițiilor art. 651
alin. (1) din C. proc. civ., republicat „Instanța de executare este
judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data
sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului."
Alin. (3) prevede că „Instanța de executare soluționează
cererile de încuviințare a executării silite (...)."
În speță, din actele și
lucrările dosarului, respectiv cererea de executare silită și
actul adițional din data de 19 iunie 2012 (încheiat la contractul de credit
din 29 aprilie 2010), rezultă că debitorul C. domiciliază în
București, sector 5.
Având în vedere că la data
sesizării organului de executare domiciliul creditorului se află în
sectorul 5 din Municipiul București, în aplicarea dispozițiilor art. 651
alin. (1) și (3) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei
sectorului 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de
soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de creditoarea
SC A. SA, în contradictoriu cu debitorul C., petent fiind B.E.J., B., având ca
obiect „încuviințare executare silită", în favoarea
Judecătoriei sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 21 iunie 2017.