ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1495/2016

Decizia nr. 1495/2016

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 07 octombrie 2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice - Serviciul Gestiune Declarații Persoane Fizice, anularea deciziei nr. 172127 din 08 aprilie 2014 privind soluționarea contestației și, în consecință, anularea deciziei nr. 51245 din 18 octombrie 2013 privind înregistrarea din oficiu în scopuri de TVA.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.

Prin sentința nr. 5796 din 18 septembrie 2015, Tribunalul București, secția a II-a, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, apreciind că în cauză este aplicabil criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar sumele contestate de către reclamant depășesc cuantumul de 1.000.000 RON.

Prin sentința nr. 423 din 11 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu.

A fost declinată competența materială de soluționare a acțiunii formulate de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, suspendă din oficiu judecata cauzei și înaintează dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că instanța competentă material nu se stabilește potrivit criteriului valoric (pragul de 1.000.000 RON), ci potrivit poziției emitentului, conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiul neavând ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, astfel că în cauză nu este aplicabil criteriul valoric.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență:

Argumente de fapt și de drept relevante.

Astfel cum rezultă din expunerea prezentată anterior, obiectul cauzei îl constituie contestația formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice - Serviciul Gestiune Declarații Persoane Fizice impotriva deciziei nr. 172127 din 08 aprilie 2014 prin care s-a respins contestația formulată impotriva deciziei nr. 51245 din 18 octombrie 2013 privind înregistrarea din oficiu în scopuri de TVA.

În interpretarea și aplicarea normelor de competență cuprinse la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudența Instanței Supreme s-a reținut cu caracter unitar că aceste dispoziții instituie două criterii de determinare a competenței materiale a instanței de fond, după cum urmează:

- criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat;

- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.

În ceea ce privește actul contestat, în acord cu soluția pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin decizia atacată, reclamantul a contestat strict măsura organului fiscal de înregistrare a acestuia în scopuri de T.V.A. arătând că Legea nr. 571/2003 nu a reglementat expres până la data de 01 octombrie 2010 obligativitatea persoanelor fizice care înstrăinează imobile din patrimoniul personal de a plăti TVA-ul aferent acestor operațiuni.

Or, în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată stabilită in sarcina contestatorului de către organul fiscal, aferentă tranzacțiilor cu proprietăți imobiliare efectuate în perioada 01.10.2006-31.12.2012, a fost emisă decizia de impunere 593 din 21 iunie 2013, în baza raportului de inspecție fiscală nr. 51245 din 21 iunie 2013, care a făcut obiectul deciziei nr. 89 din 31 martie 2015 emisă de A.N.A.F. - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, decizia nefăcând obiectul prezentei cauze.

Prin urmare, la stabilirea competenței de soluționare a cauzei nu va fi avut in vedere criteriul valoric mai sus invocat, ci criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat.

Față de aceste considerente, se desprinde concluzia că, raportat la rangul autorității publice emitente a actului atacat, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice - Serviciul Gestiune Declarații Persoane Fizice, competența de soluționare a prezentei cauze aparține tribunalului.

Temeiul legal al regulatorului de competență.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice - Serviciul Gestiune Declarații Persoane Fizice în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2016.