ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 835/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 835/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr.
835/2017
Asupra
recursului, constată următoarele:
Prin Cererea înregistrată pe
rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 2
iunie 2015, sub nr. x/3/2015, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. a
solicitat constatarea nulității absolute a Hotărârii
Adunării Generale a Acționarilor C. SRL din data de 3 aprilie 2015;
constatarea nulității măsurilor dispuse în cadrul Adunării
Generale a Acționarilor C. SRL din data de 3 aprilie 2015, în ceea ce
privește atragerea răspunderii patrimoniale a reclamantului și
suspendarea mandatului acestuia, precum și obligarea pârâtei la plata
cheltuielilor de judecată.
În drept,
s-au invocat dispozițiile art. 132 alin. (3), art. 117 și art. 121
din Legea nr. 31/1990.
Prin cererea
modificatoare depusă la data de 17 iunie 2015, reclamantul a arătat
că cererea de chemare în judecată este formulată împotriva
pârâtelor B. și C. SRL, totodată, reclamantul a depus și o
cerere completatoare prin care a solicitat radierea mențiunilor privitoare
la înregistrarea în Registrul comerțului a Hotărârii Adunării
Generale a Acționarilor C. SRL din data de 3 aprilie 2015.
Prin
Sentința civilă nr. 6.495 din 18 noiembrie 2015, pronunțată
de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, a fost
admisă în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost
modificată și precizată, formulată de reclamantul A., în
contradictoriu cu pârâtele B., C. SRL.
A constatat nulitatea
absolută a Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor C.
SRL din 3 aprilie 2015.
A respins ca
neîntemeiat, capătul de cerere privind radierea din registrul
comerțului a mențiunilor privitoare la înregistrarea în Registrul
comerțului a Hotărârii din 3 aprilie 2015 a Adunării Generale a
Acționarilor C. SRL.
A respins
cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și
precizată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta
B., pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtei B.
A obligat
pârâta C. SRL la plata către reclamant a sumei de 100 RON, cu titlu de
cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru
achitată pentru primul capăt de cerere.
A respins, ca
neîntemeiată, cererea reclamantului de obligare a pârâtei C. SRL la plata
sumei de 100 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată
pentru capătul de cerere privind radierea din registrul comerțului a
mențiunilor privitoare la înregistrarea în registrul comerțului a Hotărârii
din 3 aprilie 2015 a Adunării Generale a Acționarilor C. SRL și
a luat act că reclamantul și-a rezervat dreptul de a solicita
cheltuielile de judecată, reprezentând onorariu de avocat, pe cale
separată.
Împotriva
acestei sentințe a declarat apel, pârâta SC C. SRL, prin administrator B.
Prin
Încheierea din 13 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția VI-a civilă, s-a dispus, în temeiul art. 413
alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății apelului
formulat de apelanta pârâtă SC C. SRL prin administrator B., în
contradictoriu cu intimatul-reclamant A. și intimata-pârâtă B.,
până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/3/2015 al
Tribunalului București.
Împotriva
acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., indicând în memoriul de
recurs motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8
C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii
atacate și, rejudecând după casarea cu reținere, repunerea pe
rolul Curții de Apel București a Dosarului nr. x/3/2015, pentru continuarea
judecății.
Prin raportul
întocmit în cauză, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 489
alin. (2) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, a apreciat că
motivele de recurs astfel cum au fost formulate, pot fi încadrate în motivele
de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
În
dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul consideră că
hotărârea pronunțată este nelegală și
neîntemeiată, în primul rând pentru că instanța nu a motivat sub
nicio formă motivul pentru care a înlăturat apărările
reclamantului și în al doilea rând, pentru că soluționarea
prezentului dosar nu depinde de soluția care se va pronunța în
Dosarul nr. x/3/2015, sens în care apreciază că Încheierea din 13
iunie 2016 a Curții de Apel București a fost pronunțată cu
încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept
material.
În
argumentarea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin.
(1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul susține că încheierea
pronunțată nu cuprinde motivele pentru care instanța de apel a
considerat că soluționarea prezentului dosar depinde de
soluționarea Dosarului nr. x/3/2015, deși a precizat la termenul de
judecată din 13 iunie 2016 că acțiunea din Dosarul nr. x/3/2015
a fost depusă după formularea acțiunii care face obiectul
Dosarului nr. x/3/2015, neputând să influențeze soluționarea
Dosarului nr. x/3/2015, iar Curtea de Apel București nu a ținut cont
de acest aspect și nici nu a arătat motivul pentru care a
înlăturat această apărare.
Motivul de
recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
vizează faptul că soluționarea prezentului dosar nu depinde de
soluția care se va pronunța în Dosarul de apel nr. x/3/2015, care se
află în prezent pe rolul Curții de Apel București, care are ca
obiect constatarea nulității absolute/nulitatea Actului Constitutiv
al societății din data de 7 martie 2012.
În acest
sens, recurentul consideră că pentru a fi legală suspendarea, în
temeiul prevederilor art. 413 C. proc. civ. ar fi trebuit îndeplinită
condiția ca dezlegarea procesului să depindă în tot sau în parte
de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte
judecați, or, această condiție nu este îndeplinită.
Soluționarea
prezentului Dosar nr. x/3/2015, ce are ca obiect acțiunea în constatarea
nulității absolute a Hotărârii AGA a societății C. SRL
din 3 aprilie 2015, trebuie raportată la legislația și la Actul
constitutiv al C. SRL în vigoare la momentul adoptării acestei
hotărâri, întrucât soluționarea acestui dosar nu depinde de decizia care
se va pronunța în Dosarul nr. x/3/2015, ce are ca obiect constatarea
nulității absolute a Actului constitutiv al societății C.
SRL, având în vedere că la data emiterii de către societate a
Hotărârii AGA din 3 aprilie 2015 era valabil Actul constitutiv din data de
7 martie 2012.
Așadar,
raportat strict la Dosarul nr. x/3/2015, recurentul apreciază că nu
are importanță soluția care se va pronunța în Dosarul nr.
x/3/2015, întrucât la momentul emiterii Hotărârii AGA din data de 3
aprilie 2015, contestată în cadrul dosarului dedus judecății,
era valabil actul constitutiv din data de 7 martie 2012, recurentul
întemeindu-și întreaga apărare pe dispozițiile acestui act
constitutiv, conform legii.
Cu alte
cuvinte, soluția care se va pronunța în Dosarul nr. x/3/2015 în ceea
ce privește valabilitatea Actului constitutiv al societății din
7 martie 2012, va fi ulterioară momentului adoptării Hotărârii
AGA din 3 aprilie 2015, motiv pentru care aceasta nu influențează
cadrul legal aplicabil Hotărârii AGA din data de 3 aprilie 2015.
Aceasta
deoarece, valabilitatea sau eficacitatea actelor juridice se apreciază
potrivit condițiilor stabilite de legea în vigoare în momentul încheierii
actului juridic.
Prin urmare,
legalitatea Hotărârii AGA din 3 aprilie 2015 a C. SRL trebuie
apreciată, potrivit condițiilor stabilite de legislația în
materie, cât și de Actul constitutiv al societății în vigoare la
data de 3 aprilie 2015, or, actul constitutiv al societății care era
în vigoare la data de 3 aprilie 2015, este actul constitutiv din data de 7
martie 2012.
Din acest
motiv, nu are nicio relevanță decizia ce se va pronunța în
Dosarul nr. x/3/2015, deoarece nulitatea Hotărârii AGA din 3 aprilie 2012
trebuie analizată în raport de dispozițiile Actului constitutiv din 7
martie 2012 valabil la data adoptării hotărârii contestate.
În acest
context, recurentul apreciază că soluționarea cauzei de
către instanța de apel trebuie să se realizeze cu respectarea
principiului fundamental reglementat de art. 6 - 8 C. proc. civ., privind
dreptul la un proces echitabil, iar prin suspendarea cauzei i s-a încălcat
dreptul la un proces echitabil, fiind încălcate principiile
legalității, al contradictorialității, al dreptului la
apărare și principiul egalității părților în
fața instanței.
Principiul
dreptului la un proces echitabil este consacrat de art. 6 parag. 1 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a art. 47 din Carta
drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, a art. 10 din Declarația
universală a drepturilor omului, a art. 14 pct. 1 din Pactul
internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum
și ale art. 21 alin. (3) din Constituția României.
Astfel,
dacă s-ar considera că soluționarea prezentului dosar ar depinde
de soluția care se va pronunța în Dosarul nr. x/3/2015, recurentul
consideră că ar fi privat de dreptul la apărare, de dreptul la
un proces echitabil, de dreptul la apărare conform legii, întrucât nu avea
cum să prevadă la momentul formulării apărărilor sale
din prezentul dosar, că B. va contesta în instanță actul constitutiv
și că acesta va fi anulat în primă instanța de tribunal.
Analizând
încheierea atacată în raport de criticile formulate și temeiurile de
drept invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de
reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Motivul de
casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. vizează
situația potrivit căreia, casarea unei hotărâri poate fi
cerută atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive
străine de natura pricinii.
În ceea ce
privește motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., acesta
poate fi invocat atunci când hotărârea pronunțată a fost
dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de
drept material.
Critica
recurentului, subsumată celor două motive de casare invocate
anterior, prin care a susținut că instanța nu a motivat
soluția de suspendare a judecății apelului formulat de pârâta SC
C. SRL, prin administrator B. și a reținut greșit că
soluționarea prezentului dosar ar depinde de soluția care se va
pronunța în Dosarul nr. x/3/2015, se constată a fi nefondată,
pentru considerentele ce succed.
Astfel, din
perspectiva cerințelor impuse de dispozițiile art. 488 pct. 6 C.
proc. civ., Înalta Curte apreciază această critică a fi
nefondată, întrucât contrar susținerilor recurentului, hotărârea
este pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 425 alin. (1)
lit. b) C. proc. civ., în sensul că aceasta cuprinde motivele de fapt
și de drept pe care se sprijină și care au format convingerea
instanței, reținând, în esență, că față de
motivele de apel invocate, dezlegarea prezentului apel depinde de soluția
ce urmează a se pronunța în Dosarul nr. x/3/2015 al Tribunalului București,
secția VI-a civilă.
Potrivit
dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. instanța poate
suspenda judecata "când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de
existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte
judecăți".
Suspendarea
prevăzută de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este o
suspendare facultativă, lăsată la aprecierea instanței de
judecată și se întemeiază pe existența ori inexistența
unui drept care face obiectul unei alte judecăți, iar dezlegarea
cauzei depinde de acel drept.
Textul impune
în mod expres și neechivoc condițiile evocate, precum și
existența unor elemente suficiente din care să rezulte că
existența unei alte judecăți ar avea o înrâurire
hotărâtoare asupra soluției ce urmează să se pronunțe
în cauza supusă suspendării.
Așa cum
s-a arătat mai sus, suspendarea în temeiul de lege evocat, este o
suspendare facultativă și este lăsată la latitudinea
instanțelor de judecată care în raport de înscrisurile aflate la
dosar apreciază dacă această măsură poate fi
dispusă sau nu, pentru a preîntâmpina, totodată, pronunțarea
unor hotărâri contradictorii.
Astfel, prin
cererea de chemare în judecată ce formează obiectul Dosarului nr.
x/3/2015 al Tribunalului București, secția VI-a civilă,
reclamantele B. și SC C. SRL au învestit instanța cu o cerere de constatare
a nulității absolute a actului constitutiv actualizat la data de 7
martie 2012 al SC C. SRL și cu o cerere de declarare a nulității
relative a aceluiași act juridic, iar prin Sentința civilă nr.
2.407 din 15 aprilie 2016, a fost admisă în parte acțiunea
constatându-se nulitatea absolută a actului constitutiv actualizat la data
de 7 martie 2012 al SC C. SRL.
Contrar
susținerilor recurentului, în cauză, instanța de apel în mod
legal a dispus suspendarea judecății în temeiul de lege invocat,
până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/3/2015 al
Tribunalului București, în considerarea celor reținute prin
Sentința civilă nr. 2.407 din 15 aprilie 2016, asupra cărora
instanța a apreciat că soluția ce se va pronunța va avea o
înrâurire hotărâtoare asupra situației juridice a
societății însăși.
Referitor la
motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte
consideră că pentru a fi încadrate în ipoteza pct. 8 al art. 488 C.
proc. civ., susținerile dezvoltate de recurent trebuiau să
demonstreze încălcarea sau aplicarea greșită a unor norme de
drept material, cu argumente din care să rezulte că normele legale
incidente nu au fost corect aplicate la situația de fapt stabilită,
or, în cazul de față, instanța de apel a aplicat în mod legal
dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., cu respectarea
condițiilor cerute de textul legal evocat.
În
considerarea celor ce preced, constatând că nu se confirmă motivele
de nelegalitate reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6
și 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496
alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de
reclamantul A. împotriva Încheierii din 13 iunie 2016 pronunțată de
Curtea de Apel București, secția VI-a civilă.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Încheierii din 13 iunie
2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția VI-a
civilă.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 10 mai 2017.
Procesat de