ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2425/2016

Decizia nr. 2425/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții M.M.S.C. și D.A.P.P. s-a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

- Anularea parțială a actului administrativ din 11 februarie 2014 raportat la anul 2008 emis de M.M.S.C. prin D.A.P.P., cu consecința obligării pârâților la plata sumei de 48.159,10 RON reprezentând contravaloarea produselor de masa lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar aferentă suprafeței de pădure de 137,70 ha, terenuri situate în zona de conservare totală a Sitului Natura 2000 Trascău în zona/tipul funcțional T1 și T2, terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Turda.

- Obligarea la plata dobânzilor începând cu data de 11 februarie 2014, calculate asupra debitului principal în cuantum de 48.159,10 RON, până la plata efectivă a acestuia, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul M.M.S.C. a invocat excepția lipsei calități sale procesual pasive.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul D.A.P.P. a solicitat, în principal, admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată în ceea ce privește anularea Adresei nr. x/EGE/2014 și, pe cale de consecință, respingerea cererii ca inadmisibile; admitere excepției prescripției dreptului material la acțiunea și respingerea acțiunii. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii formulată de către reclamantă ca neîntemeiată.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 420 din 3 octombrie 2014, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.M.S.C.

A respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul M.M.S.C.

A admis excepția inadmisibilității invocată de pârâtul D.A.P.P.

A respins ca inadmisibilă cererea de anulare a Adresei nr. x/EGE din 11 februarie 2014.

A admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții M.M.S.C. și D.A.P.P.

A obligat pârâtele, în solidar, la plata sumei de 48159,10 RON cu titlu de compensații pentru anul 2008 în favoarea reclamantei, cu dobândă legală începând cu 19 iulie 2012 și până la plata efectivă a debitului.

A obligat pârâtele, în solidar, să achite reclamantei 4.550 RON, cheltuieli de judecată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinței civile nr. 420 din 3 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au formulat recurs pârâții M.M.S.C. și D.A.P.P.

Prin H.G. nr. 38 din 21 ianuarie 2015 s-a stabilit o nouă organizare a M.M.A.P., iar în art. 3 se precizează că "M.M.A.P. se substituie în toate drepturile și obligațiile decurgând din toate actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele, memorandumurile și acordurile, precum și în toate litigiile în care fostul M.M.S.C. și D.A.P.P. sunt părți".

Având în vedere art. 3 din H.G. nr. 38 din 21 ianuarie 2015, M.M.A.P. va prelua, în cauza de față, calitatea de recurent-intimat avută de fostul M.M.S.C. și D.A.P.P., urmând ca actele de procedură să fie considerate ca îndeplinite față de M.M.A.P. cu sediul în municipiul București.

Recursurile sunt întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și vizează în esență:

- greșita respingere a excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei;

- respingerea acțiunii pe fond întrucât nu există un mod de calcul prevăzut de lege pentru determinarea prejudiciului, apreciindu-se astfel faptul că acesta nu ar avea un caracter cert.

Cât privește excepția lipsei calității procesual pasive a M.M.S.C., reiterată prin cererea de recurs, aceasta nu mai are a fi soluționată, reorganizarea prevăzută de H.G. nr. 38/2015 tranșând administrativ problema în discuție.

II. Analiza recursurilor

Cât privește motivul vizând greșita respingere a excepției prescripției dreptului material la acțiune, instanța de recurs apreciază că în mod corect judecătorul fondului a aplicat prevederile art. 7 din Decretul nr. 167/1958, dreptul de acordare a despăgubirilor fiind condiționat de obținerea unei decizii favorabile a Comisiei Europene privind ajutorul de stat în privința suprafețelor de teren incluse în arii protejate, cum de altfel precizează și dispozițiile art. 6 alin. (2) din H.G. nr. 861/2009.

Or, Comisia Europeană a emis Decizia cu nr. C(2012)5266 din 19 iulie 2012 prin care a acordat aviz favorabil pentru acordarea ajutoarelor de stat persoanelor fizice și juridice care dețin păduri inclusiv în T1 și T2 din cadrul siturilor Natura 2000.

Calculând termenul de prescripție raportat la acest moment, cum cererea de chemare în judecată apare a fi adresată instanței la 11 aprilie 2014, este evident că termenul de prescripție nu s-a împlinit și astfel, în mod corect, instanța de fond a respins excepția.

Cât privește fondul pricinii, susținerile recurentei privind inexistența unui text normativ care să stabilească cuantumul despăgubirilor nu sunt susținute, existând, precum corect s-a reținut și pe fondul cauzei, cadrul legislativ național - în speță H.G. nr. 861/2009, care permite acordarea de despăgubiri pentru situații precum cele invocate de reclamantă (art. 6 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 861/2009, cu raportare la art. 92 din Legea nr. 46/2008 - C. silvic).

Cu referire la cuantumul compensațiilor, este de remarcat faptul că pârâtele nu au contestat sumele solicitate, cu atât mai mult cu cât modul de calcul al acestora a fost depus spre validare I.T.R.S.V. Cluj.

În raport de aceste argumente mai sus prezentate, recursurile nu apar a fi întemeiate.

Ca parte căzută în pretenții recurentul M.M.A.P. va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.

Cum motivele de recurs întemeiate pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu apar ca întemeiate, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recursurile urmează a fi respinse ca nefondate.

Ca și consecință, cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată va fi admisă în temeiul dispozițiilor art. 451 alin. (1) C. proc. civ., cu aplicarea prevederilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâții M.M.S.C. și D.A.P.P. (în prezent M.M.A.P.) împotriva Sentinței civile nr. 420 din 3 octombrie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Obligă recurenții-pârâți la plata către intimata-reclamantă a sumei de 2.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 octombrie 2016.

Procesat de GGC - N