ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3162/2016

Decizia nr. 3162/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov sub nr. x/197/2015 din 16.08.2016, petenta A., cu domiciliul ales la locul de muncă - Curtea de Apel Brașov, cu sediul în Brașov, jud. Brașov, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov, a formulat plângere contravențională îndreptată împotriva procesului-verbal de contravenție seria CP nr. 8802834 din data de 26.05.2015 încheiat de intimat.

Prin sentința nr. 5050 din 16 mai 2016 a Judecătoriei Brașov s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de petenta A. în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc, reținându-se în esență faptul că petenta are calitatea de judecător la Tribunalul Timiș, astfel încât devin aplicabile dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Prin sentința nr. 2775 din 22 septembrie 2016 a Judecătoriei Miercurea Ciuc s-a dispus declinarea competenței soluționării acțiunii în favoarea Judecătoriei Brașov, suspendarea cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța în drept să hotărască asupra conflictului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că plângerile contravenționale în domeniul circulației rutiere sunt de competența materială a judecătoriei, potrivit art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, iar soluțiile date de judecătorii sunt atacabile numai cu apel, potrivit art. 483 C. proc. civ.

Astfel, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., prin urmare sunt incidente prevederile imperative privind competența teritorială, stabilite de art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Petenta A. a învestit instanța de judecată, respectiv Judecătoria Brașov, cu o plângere contravențională formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr. 8802834 din data de 26.05.2015, întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov, solicitând înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

Prin cererea depusă la data de 11 noiembrie 2015, aflată la dosarul Judecătoriei Brașov, petenta a indicat ca instanță competentă să soluționeze plângerea contravențională Judecătoria Miercurea Ciuc.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.: „Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”.

Dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. instituie, pe de o parte, un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul care are calitate de reclamant al unei pricini, iar, pe de altă parte, prevede o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad, aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, calitate pe care acesta trebuie să o întrunească la momentul sesizării instanței.

Deoarece reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, rezultă că textul legal sus menționat instituie și o competență teritorială alternativă (facultativă), ceea ce corespunde denumirii marginale a textului, însă această alegere a uneia dintre instanțele competente dintre cele prevăzute de art. 127 alin. (1) C. proc. civ., trebuie exercitată de reclamant la data sesizării instanței.

Rațiunea acestui text legal constă în asigurarea unei proceduri echitabile, în sensul că la judecarea unei pricini în care un judecător are calitate de reclamant să nu existe niciun element de natură a putea altera garanțiile de imparțialitate ce trebuie să însoțească orice procedură judiciară, ori de a crea vreo aparență de soluționare părtinitoare a cauzei.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul I.P.J. Brașov în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 noiembrie 2016.