ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1495/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1495/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia
nr. 1495/2017
Asupra
cererii de față, constată următoarele
Prin cererea
înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția I civilă, la data de 3 august 2017, revizuentul
A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1076 din 20 iunie 2017 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Dosar
nr. x/1/2016.
În motivarea
cererii sale, revizuentul susține că instanța nu a soluționat
corect fondul litigiului său, în sensul că nu a ținut seama de
împrejurarea că dezbaterea succesorală nu a fost solicitată în
termenul legal și nici nu s-a probat acceptarea tacită a succesiunii.
În drept,
cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin.
(1) pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ.
Examinând
cererea de revizuire, Înalta Curte constată următoarele:
I. În ce
privește cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.
509 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.:
Revizuirea,
fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o
reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că
exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile
prevăzute în mod expres de lege.
Potrivit
dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei
cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la
faptele pe care se întemeiază.
Prin urmare,
în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar
condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție
și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se
verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de
admisibilitate.
Potrivit
dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., invocate de
revizuent ca temei al cererii sale, se poate cere revizuirea unei
hotărâri, dacă statul ori alte persoane juridice de drept public,
minorii și cei puși sub interdicție judecătorească ori
cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost
apărați cu viclenie de cei însărcinați să îi apere.
În cauza
dedusă judecății, revizuentul a indicat ca temei de drept al
cererii sale de revizuire dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 7 C. proc.
civ., însă nu a indicat motive care să se subsumeze acestui caz de
revizuire, menționând doar nemulțumirile sale legate de
soluționarea pe fond a litigiului.
Fiind o cale
de retractare a unei hotărâri, revizuirea nu poate fi exercitată
pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă
repunerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și
împrejurări care au fost discutate de instanță cu ocazia
rezolvării litigiului în fond.
Așa
fiind, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire
întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
II. În ce
privește cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.
509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:
Cererea de
revizuire este îndreptată împotriva deciziei civile nr. 1076 din 20 iunie
2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I
civilă.
Conform
dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea pentru
contrarietate de hotărâri poate fi exercitată în termen de o
lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
În
speță, hotărârea supusă revizuirii, respectiv decizia
civilă nr. 1076 din 20 iunie 2017 a Înaltei Curți de Casație
și Justiție, a cărei anulare s-a solicitat pe calea revizuirii,
este o hotărâre pronunțată în recurs care are caracter
definitiv, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În raport de
data pronunțării hotărârii supusă revizuirii - 20 iunie
2017, termenul legal de pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit
regulii prescrise pentru termenele statornicite pe luni de dispozițiile
art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 20 iulie 2017.
Cererea de
revizuire a fost, însă, formulată peste termenul prevăzut de
art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv la data de 3 august 2017.
Art. 185
alin. (1) C. proc. civ. prevede: „Când un drept procesual trebuie exercitat
într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din
exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate”.
Articolul
invocat prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul
nerespectării termenelor prevăzute de lege.
Așa
fiind, Înalta Curte urmează să respingă, ca tardivă,
cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1)
pct. 8 C. proc. civ., făcând astfel aplicarea sancțiunii
decăderii, prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., pentru
neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1076 din 20 iunie
2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I
civilă, formulată de revizuentul A., întemeiată pe
dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
Respinge, ca
tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva
aceleiași decizii, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1)
pct. 8 C. proc. civ.
Definitivă
în ce privește motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art.
509 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
Cu recurs la completul
de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție
în ce privește motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art.
509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 5 octombrie 2017.